USL – în continuare pe vârful valului

Raportat la cercetările din lunile anterioare, nu se constată fluctuaţii majore ale tendinţelor nici pe votul pentru Parlament sau pentru Parlamentul European şi nici în cazul cotelor de încredere ale personalităţilor politice. Vom face o trecere în revistă a principalelor concluzii reflectate în cercetare Inscop, punctând totodată datele care prezintă cel mai mare interes din punct de vedere statistic.

Alegerile parlamentare: USL îşi păstrează supremaţia în opţiunile politice ale românilor. Astfel, dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare, Uniunea Social Liberală ar obţine 57,5% dintre opţiunile de vot, un procent similar cu cel conturat în sondajul din luna iulie, când USL era cotată la 57,1%. Având în vedere că actuala alianţă a pierdut practic foarte puţin comparat cu scorul înregistrat în alegerile din decembrie 2012, scorul actual este un bun indicator al gradului de mulţumire de care USL se bucură în rândul cetăţenilor. În esenţă, se poate spune că politicile şi măsurile prevăzute în programul de guvernare şi implementate de Cabinetul Ponta au fost receptate favorabil la nivelul populaţiei, fapt pentru care erodarea actualei puteri este nesemnificativă.

Pe locul secund în ierarhie se plasează Partidul Democrat Liberal cu 15,5% din opţiunile de vot (15,1% în iulie). Şi în acest caz, fluctuaţiile sunt minore, cu precizarea însă că, din ipostaza principalului partid de opoziţie, PDL ar fi avut, teoretic, un potenţial de creştere pe care nu l-a valorificat. Din contră, cercetarea din luna septembrie comparată cu cea din luna iulie relevă chiar o uşoară scădere a democrat-liberalilor în opţiunile electoratului. Cu alte cuvinte, PDL se zbate de câteva luni în jurul ponderii de 15% şi nu reuşeşte să înregistreze creşteri. Ceea ce demonstrează, în definitiv, că românii au încă proaspete în memorie măsurile iraţionale de austeritate impuse de guvernările PDL.

A treia poziţie în clasament aparţine Partidul Poporului Dan Diaconescu cu 6,8% dintre opţiuni (comparativ cu 7,4% în iulie). În cazul PPDD, scăderea este ceva mai pronunţată. Două sunt cauzele principale care duc la prăbuşirea formaţiunii lui Dan Diaconescu – exodul masiv de parlamentari care transmite semnalul haosului ce domenşte în acest partid precum şi absenţa platformei mediatice OTV, care în trecut contribuia la capitalul politic al partidului.

Clasamentul opţiunilor de vot pentru alegerile parlamentare este completat de Partidul Mişcarea Populară (5,3% în septembrie, comparativ cu 5,6% în iulie). În pofida eforturilor lui Traian Băsescu de a aduce zestre PMP, acţiunile de imagine derulate în vară nu au avut efectul scontat, formaţiunea fiind plasată uşor peste pragul care i-ar permitre intrarea în Legislativ.

De asemenea, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România este cotată tot cu 5,3%, similar scorului obţinut la măsurătoarea anterioară, ponderea UDMR fiind constant în jurul valorii de cinci procente.

Veştile nu sunt bune pentru PNŢCD şi Forţa Civică, constituite sub umbrela Alianţei Dreptate şi Adevăr. Numai 4,8% dintre persoanele care au exprimat o opţiune de vot pentru alegerile parlamentare au indicat ADA drept alianţa căreia i-ar încredinţa voturile.

În continuare, procentul cumulat al nehotărâţilor (21,6%) şi al celor care au declarat că nu merg la vot (14%) este unul consistent de 35,6%. Cu alte cuvinte, peste o treime din totalul populaţiei cu drept de vot nu are o opţiune politică certă pentru alegerile parlamentare.

Alegerile europarlamentare: Având în vedere participarea separată a principalelor partide din USL la alegerile pentru PE, sondajul Inscop a măsurat intenţia de vot la nivelul celor două alianţe – ACS (formată din PSD şi UNPR) şi ACD (formată din PNL şi PC). Astfel, dacă duminica viitoare ar fi organizate alegeri pentru Parlamentul European, 39,1% dintre cei care au exprimat o opţiune de vot ar alege PSD-UNPR. PNL-PC ar fi votat de 20,6% dintre români. PDL ar fi votat de 14,8% dintre cetăţenii cu drept de vot, iar PPDD ar întruni 6,6% dintre opţiunile electoratului. În ierarhie urmează PMP care ar fi votat de 5,1% dintre români, UDM ar obţine tot 5,1%, iar Alianţa Dreptate şi Adevăr formată din PNŢCD şi Forţa Civică ar obţine 5%. PRM se află sub pragul accederi în PE, cu numai 2,8% intenţie de vot. Şi în cazul scrutinului pentru PE, procentul celor care declară că nu sunt hotărâţi (21,3%) sau că nu merg la vot (14,4%) este, cumulat, de 37,7%.

La o analiză succintă, PSD este în mod evident forţa dominantă şi favoritul detaşat în alegerile pentru PE. Mai mult, dacă luăm în calcul scorul cumulat al partidelor componente USL la scrutinul pentru europarlamentare, nu mai puţin de 59,7%, ar vota actuala coaliţie aflată la guvernare. În altă ordine de idei, cu 8 luni rămase până la momentul alegerilor (mai 2014), USL este aproape sigură de victorie, în timp ce restul formaţiunilor politice se află la distanţe apreciabile.

Încrederea în personalităţi: Ierarhia încrederii este codusă, ca şi lunile trecute, de guvernatorul BNR Mugur Isărescu, cu 40,9% încredere multă şi foarte multă, şi de premierul Victor Ponta, cu 39% încredere multă şi foarte multă. În cazul ambilor, capitalul mare de încredere de care se bucură din parte populaţiei este explicabil prin percepţia pozitivă asociată atât guvernatorului BNR, cât şi primului ministru. În timp ce Mugur Isărescu este perceput drept factor de stabilitate şi echilibru pe zona politicilor BNR, Victor Ponta este perceput drept principal vector al bunei guvernări prin care s-a reuşit scoaterea României din criză. Cel mai semnificativ regres este înregistrat de Sorin Oprescu, ajuns la 33,5% încredere, cu aproape patru puncte procentuale mai puţin faţă de luna iulie. Explicaţia scăderii primarului Capitalei este legată de scandalul câinilor maidanezi pe care Sorin Oprescu l-a decontat în planul imaginii.

Pe locul următor în topul încrederii se menţine primarul Sibiului, Klaus Iohannis care creşte la 32,9% încredere multă şi foarte multă. Iohannis este urmat de Crin Antonescu, aflat şi el într-o uşoară creştere, la 30,8% încredere. Grupul liderilor liberali este completat de Călin Popescu Tăriceanu cu 27,8%. De remarcat că, în continuare, Crin Antonescu nu este nici măcar liberalul cu cea mai bună cotă de încredere, nemaivorbind că alţi doi lideri asociaţi USL – Victor Ponta şi Sorin Oprescu – sunt peste preşedintele PNL în topul încrederii.

Sondajul Inscop consemnează o creştere uşoară a preşedintelui Băsescu, la 24,5% încredere, explicabilă în primul rând prin acţiunile de imagine din ultima perioadă precum şi, foarte probabil, prin noul statut de bunic pe care şeful statului l-a valorificat în plan mediatic. Preşedintele este urmat de Mihai Răzvan Ungureanu cu 24% încredere, Mircea Geoană cu 22,6% încredere şi Ion Iliescu cu 21% încredere.

În partea a doua a clasamentului încrederii, cote sub 20% înregistrează Liviu Dragnea (19,2%), Theodor Stolojan (17,3%), Corneliu Vadim Tudor (17,9%), Emil Boc (15,3%), Cătălin Predoiu (14,4%), Vasile Blaga (14%), Elena Udrea (14,3%), Dan Voiculescu (12,7%), Dan Diaconescu (11,2%,), Kelemen Hunor (9,9%) şi Laszlo Tokes (8%).