USR depune proiect legislativ de abrogare a legii recursului compensatoriu

Proiectul USR va avea un articol unic ce va prevede abrogarea legii intrate în vigoare în 2017. 

Legea recursului compensatoriu prevede că deținuții încarcerați în condiții inumane - în special acestea referindu-se la spațiul din penitenciar - beneficiază de șase zile reduse din pedeapsă pentru fiecare 30 de zile executate.

Ministerul de justiție a precizat, într-un răspuns oficial la o interpelare adresată de deputatul PNL Florin Roman, că, 188 dintre deținuții eliberați în baza legii recursului compensatoriu s-au reîntors în închisoare după ce au comis tâlhării, violuri, crime, tentativă de crimă. ​

Potrivit MJ, în perioada 19.10.2017-23.11.2018 au fost eliberați condiționat, în baza legii 10.880 de deținuți. Din totalul acestor persoane, 649 au revenit in unitățile subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor, iar 188 au comis violuri, crime și tâlharii.

Roman a declarat duminică seară că va depune un proiect de lege care prevede că persoanele care comit infracțiuni cu violențe, crime, tentative de crimă, tâlhărie sau viol să nu mai beneficieze de predeverile legii.

Legea recursului compensatoriu a fost printre primele depuse guvernul condus de Sorin Grindeanu, pe 31 ianuarie 2017, atunci când ministru al Justiției era Florin Iordache, și a suferit o serie de modificări în parlament până la adoptarea acesteia în mai 2017. 

Proiectul a fost contestat de PNL și USR la Curtea Constituțională, care însă a decis că acesta este constituțional. 

Prevederile legii se vor aplica până în 2022, pentru persoanele întemnițate începând cu anul 2012.

Cum au definit cei din Comisia juridică ce înseamnă "condiții necorespunzătoare" de detenție:

a) cazarea intr-un spatiu mai mic sau egal cu 4mp/detinut, care se calculeaza excluzand suprafata grupului sanitar si a spatiilor de depozitare a alimentelor, prin impartirea suprafetei totale a camerei de detinere la numarul de persoane cazate in camera respectiva.

b) lipsa accesului la activitati in aer liber;

c) lipsa accesului la lumina naturala sau aer suficient ori disponibilitatea de ventilatie;

d) lipsa temperaturii adecvate a camerei;

e) lipsa posibilitatii de a folosi toaleta in privat si de a se respecta normele sanitare de baza precum si a cerintelor de igiena.

f) existenta infiltratiilor umezelii mucegaiului in peretii camerelor de detentie.

Ce mai prevede legea

Față de legea în vigoare, deținuții care prestează muncă remunerată vor beneficia de 4 zile considerate executate pentru trei zile de muncă (un plus de 2,5 zile libere la 30 muncite, față de legea în vigoare), deținuții care prestează muncă neremunerată vor beneficia de 3 zile reduse din pedeapsa pentru fiecare 2 muncite (un plus de 5 zile la 30 de zile muncite față de legea în vigoare), iar deținuții care muncesc pe timp de noapte vor avea două zile reduse dintr-una muncită (un plus de 15 zile la 30 de nopți lucrate față de legea în vigoare).

Un amendament depus la acea vreme de deputatul UDMR Marton Arpad și adoptat apoi prevede posibilitatea "cumpărării" de zile libere în plus, prin renunțarea la remunerație. Astfel, în formă actuală a legii, un deținut care desfășoară muncă remunerată primește 40% din venit, iar 60% va merge către penitenciar. Potrivit amendamentului, dacă deținutul renunta la 40% din remunerație, respectiv cota care îi revine potrivit legii, poate fi încadrat la capitolul "muncă neremunerata", unde sporul de zile considerate executate pentru zilele muncite este mai mare.

La propunerea deputatului PSD Oana Florea s-a votat atunci și eliminarea supravegherii vizuale în cazul convorbirilor telefonice, aceasta precizând că ANP intenționează să mute telefoanele în camera de detenție, intrucât sunt probleme cu scoaterea deținuțlor la telefon.

Textul legii poate fi consultat aici

Legea recursului compensatoriu a fost adoptată pe 9 mai 2017 de Camera Deputaților cu 175 voturi "pentru" - PSD, ALDE, UDMR, minorități și un deputat PNL, Ioan Cupșa (membru în comisia juridică), 85 "contra" - PNL, USR și 3 de la minorități, și 20 de abțineri - câte 2 de la PSD, PNL, câte unul de la UDMR, ALDE, minorități și 13, adică toți, de la PMP. Vezi aici votul