USR depune un nou proiect pentru acces liber pe terenurile de sport din şcoli

"Suntem la a doua încercare de a rezolva această problemă. Pe fond, susţinem acelaşi lucru, pe formă am oferit mai multă claritate. Astfel, am extins articolul care spune că bazele sportive proprii pot fi puse la dispoziţie, gratuit sau cu plată, comunităţilor locale, persoanelor fizice sau juridice, cu precizarea că accesul se poate face doar pe baza unui regulament de acces şi utilizare, elaborarea acestui regulament fiind, de altfel, atributul autorităţilor locale", a arătat Tudor Pop, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Parlament.

Proiectul prevede un termen de 30 de zile de la promulgare pentru elaborarea regulamentului de acces şi funcţionare.

"Totodată, am întărit ideea de acces gratuit la curţile şi terenurile de sport exterioare, ce aparţin unităţilor de învăţământ, solicitând autorităţilor să respecte art. 3 alin. 1 din Legea Educaţiei Fizice şi Sportului, care prevede că aceste entităţi au obligaţia să sprijine sportul pentru toţi şi sportul de performanţă şi să asigure condiţiile organizatorice şi materiale de practicare a educaţiei fizice şi sportului în comunităţile locale", a menţionat deputatul.

Tudor Pop a declarat că, de-a lungul anilor, terenurile din curtea şcolii au reprezentat "o prima bază de selecţie" pentru sport, invocându-i în acest sens inclusiv pe fotbaliştii Generaţiei de Aur.

"Generaţia de Aur s-a născut în curtea şcolii. Să ne amintim că generaţii întregi de copii au bătut mingea în curtea şcolii, fiind, pe rând, Dobrin, Hagi, Răducioiu, Lăcătuş, Stelea, Belodedici şi, mai aproape de noi, Rădoi, Chivu, Mutu. Astăzi, cei mai mulţi copii şi tineri nu-şi pot imagina că s-ar putea juca în curtea şcolii în afara orelor. Vorbim aici şi de baschet, ping-pong, tenis, badminton şi multe alte jocuri. Cu câteva excepţii notabile, primarii şi autorităţile locale insistă să menţină lacătul pe terenurile de sport din curtea şcolii şi interzic accesul copiilor în zilele libere şi în vacanţe, folosind diferite pretexte. Sincer, aici s-a pierdut prima bază de selecţie pentru fotbal şi pentru sport în general", a spus deputatul.

El a menţionat că România "este codaşă" între statele membre ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte practicarea sportului şi mişcării. Potrivit statisticilor Eurostat din 2019, doar 8% dintre români practică un sport, în timp ce media europeană este de 44%. Conform aceluiaşi Eurobarometru, 63% din populaţia României nu face niciodată exerciţii fizice sau sport. Cea mai mare parte a activităţii fizice se desfăşoară în medii informale, cum ar fi parcuri şi în aer liber (40%) sau acasă (32%) ori pe traseul dintre casă şi serviciu, şcoală sau magazine.

"Actuala legislaţie permite accesul copiilor şi al adulţilor pe terenurile de sport ale şcolilor, gratuit sau cu plată, lăsând la latitudinea autorităţilor locale şi directorilor unităţilor de învăţământ preuniversitar modul în care deschid curţile şcolilor şi cui anume. Cu toate acestea, în ultimii cinci ani au existat mai puţin de 10 hotărâri de consiliu local care au reglementat accesul pe terenurile sportive aflate în aer liber, responsabilităţile ce revin unităţilor de învăţământ, utilizatorilor, programul de acces, precum şi sancţiunile care se impun în cazul nerespectării HCL", transmite USR.

Conform aceleiaşi surse, decizii în acest sens au fost luate de primarul Braşovului, Allen Coliban, primarul Timişoarei, Dominic Fritz, primarul Sectorului 2, Radu Mihaiu, primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, primarul municipiului Alba Iulia, Gabriel Pleşa, şi primarul oraşului Victoria (Braşov), Camelia Bertea.

CCR a admis, pe 6 aprilie, sesizarea Guvernului şi a stabilit că este neconstituţional proiectul de lege prin se permite folosirea gratuită a terenurilor de sport din curtea şcolii şi în afara orelor de program. Guvernul susţinea în sesizare că proiectul ar avea formulări neclare.