Veștile BNR pentru economie

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a avut marţi o ședință în care s-a hotărât o nouă scădere a dobânzior de referință. Astfel, BNR a anunțat reducerea dobânzii-cheie la 3% pe an de la 3,25%, scăderea ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei, de la 12% la 10% , începând cu perioada de aplicare 24 octombrie - 23 noiembrie 2014 şi menținerea ratei RMO a pasivelor în valută la 16%. Deciziile vin după ce, la începutul lunii august, BNR a anunțat scăderea dobânzii-cheie de la 3,5% la 3,25% pe an, însă a menținut rezervele minime obligatorii atât pentru pasivele în valută, cât și pentru cele în lei. De asemenea, ce s-a întâmplat marți se încadrează și în politica BNR din ultimele luni, din martie 2013 și până în prezent dobânda scăzând de la 5,50% la 3%.

Scopul principal al acestor politici dure în esența, dar pe care BNR le-a aplicat gradual este exact acela de a crește volumul lichidității existente pe piață. Combinând scăderea dobânzii de referință cu cea a rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei, BNR oferă băncilor posibilitatea de împrumuta mai mult, fapt de care pot beneficia atât clienții privați, fie ei persoane fizice sau juridice, cât și statul român.

De altfel, opinia mai multor analiști este aceea că noile decizii ale BNR pot avea un impact general asupra economiei românești, din moment ce politica Băncii Naționale stimulează indirect continuarea investițiilor publice ca urmare a creșterii lichidității din piață. Efectul scontat este unul general, din moment ce proiectele de investiții implică existența unui întreg lanț de subcontractori, fiecare în parte generând locuri de muncă și valoare adăugată. În plus, faptul că băncile vor avea la dispoziție mai multe lichidități înseamnă că vor putea achiziționa titluri de stat, lucru care se va traduce prin mai mulți bani la buget pentru investiții.

Atunci când discutăm despre decizia luată de BNR trebuie să avem în vedere și faptul că majoritatea băncilor s-au așteptat la această hotărâre și, pe cale de consecință, ele erau pregătite pentru ea. Astfel, dobânzile pe care băncile le utilizează vor începe să se recupleze la dobânda-cheie a BNR deoarece apare o predictibilitate în ceea ce privește funcționarea întregului sistem și a modului în care relația dintre BNR și celelalte bănci funcționează.

Pe cale de consecință, se crește viteza de funcționare mecanismelor de transmisie monetară din România, adică modul în care politicile BNR se transpun în modificări ale dobânzii aplicate creditelor și depozitelor, lucru urmărit de mult timp de conducerea Băncii Naționale. De câștigat din toată această dinamică au în final clienții băncilor care vor putea beneficia de credite mai ieftine, lucru necesar dacă se dorește menținerea sustenabilității creșterii economice din prezent.

Problema oricărei politici practicată de o bancă centrală în legătură cu politica monetară este legată de viteza cu care piața va reacționa, acest fapt fiind accentuat în România și de neîncrederea destul de mare în sistemul bancar. Astfel, trebuie admirată consecvența BNR-ului în ceea ce privește eforturile de repornire a sistemului bancar din țara noastră și să asigure resursele necesare investițiilor, politică a cărei rezultate pozitive se vor face simțite în curând.