Verdele VINDECĂTOR al primăverii: verdeţurile care te fac mai SĂNĂTOS
Postul Mare coincide cu venirea primăverii, moment în care organismul are nevoie de eliminarea toxinelor acumulate în perioada de iarnă. Această perioadă este propice curelor de detoxifiere şi remineralizare. Iar aceste cure includ eliminarea proteinelor din alimentaţie şi înlocuirea cu verdeaţă bogată în vitamine şi minerale.
Primăvara este perioada salatelor de primăvară, a spanacului, a urzicii sau a pătrunjelului verde.
Vitamine din lăptuci
Salata verde (lăptuca) este principalul ingredient al salatelor de primăvară. Aceasta este un aliment de împrospătare, de revigorare şi de curăţire a organismului. Este unul dintre foarte puţinele alimente naturale cu gust amărui din bucătăria tradiţională românească. Substanţele cu gust uşor amărui din frunzele salatei au proprietăţi cu totul miraculoase, mai ales atunci când sunt consumate în cantităţi mari. Ele stimulează şi drenează ficatul, intensifică tranzitul intestinal, înlătură lenea organelor interne, curăţă vasele de sânge şi reglează activitatea anumitor glande endocrine. Sărurile de zinc din conţinutul salatei ajută în combaterea stresului. Pe lângă săruri de zinc şi de magneziu salata verde conţine şi multe vitamine (A, B, C ,D, E).
Spanac contra anemiei
Spanacul este un alt aliment de primăvară. Fie că îl folosim în stare crudă în salate, gătit în diverse preparate sau adăugat pentru gust în preparate pe bază de orez este util în prevenirea bolilor cardiovasculare. Consumul de spanac este indicat celor cu colesterol mare (hipercolesterolemie), având proprietăţi activatoare asupra metabolismului. Spanacul previne şi tratează anemia, având o cantitate moderată de fier, este deosebit de util în detoxifiere, fiind bogat în substanţe antioxidante, previne infarctul şi atacurile vasculare cerebrale. Prezintă proprietăţi anticancerigene, astfel că se poate afirma despre spanac că previne cancerul de colon, cancerul digestiv, dar şi alte tipuri de cancer prin acţiunea sa antioxidantă care protejează materialul genetic celular.
Ridichile, bune pentru digestie
Un plus de aromă şi gust în salate îl dau ridichile care sunt nu numai un aliment gustos, ci şi o sursă excelentă de fibre alimentare, minerale, precum potasiu, calciu, fier, fosfor, cupru, zinc şi fluor şi oligoelemente.În ridichi este prezentă şi o gamă variată de vitamine, precum vitamina C, cel mai bine reprezentată şi care-i conferă proprietatea de detoxifiant şi întăritor al imunităţii, şi vitaminele din grupul B.
În popor, ridichile sunt folosite pentru îmbunătăţirea digestiei, împotriva depresiei şi a oboselii, contra tusei, în insuficienţă hepatică, boli reumatice, paraziţi intestinali, astm, alergii şi pietre la rinichi. Acestea pot fi adăugate în salate sau mâncate ca atare pe o tartină sau "ronţăite" în timp ce stăm la televizor.
Urzica, planta sacră de primăvară
Considerată ca o plantă sacră, urzica vie se consumă pe toată durata Postului Mare, în mod obligatoriu în ziua Dochiei, în săptămâna Patimilor şi în Sâmbăta Paştelui. Ea este o plantă răspândită aproape pe întreg globul terestru. În scopuri alimentare se recoltează partea aeriană a plantelor tinere, imediat după răsărire, pe cât posibil dimineaţa pe rouă, fie la începutul primăverii, fie toamna târziu. Se pot folosi şi frunzele adunate cu mănuşa, prin strujire, până la înflorire. Valorificarea se face în stare proaspătă, în diferite mâncăruri sau în stare uscată, după ce au fost ţinute la umbră, în strat subţire, în încăperi bine aerisite şi păstrate în săculeţi de pânză. Proprietăţile terapeutice şi alimentare ale urzicilor sunt datorate bogăţiei în unele substanţe bioactive între care predomină complexul de săruri minerale, îndeosebi fier, magneziu, calciu, potasiu şi siliciu. În plus, există o mare cantitate de vitamina C (de 200 de ori mai mult decât în mere), precum şi alte vitamine importante cum ar fi K (cu acţiune antihemoragică), PP, complexul B şi provitamina A (beta-caroten).
Ceapă şi usturoi pentru purificare
Ceapa verde conţine multă vitamina C, potasiu, calciu, alicina, cuercitina (un antioxidant puternic, cu rol în combaterea tulburărilor circulatorii, a bolilor cardiovasculare şi a cancerului), fibre alimentare. Este folosită mai ales în salată şi este de ajutor într-o gamă variată de afecţiuni, de la cele dermatologice, până la prevenirea cancerului. Ceapa verde are proprietăţi purificatoare, stimulând, în acelaşi timp, şi procesele de regenerare ale organismului uman. O cură de ceapă verde prelungită până-n vară are efect diuretic, depurativ, antialergic, reglează activitatea endocrină a organismului. Încă din trecut, se ştia că ceapa verde este unul dintre cele mai puternice şi mai la îndemâna hipoglicemiante, de aceea se recomandă diabeticilor consum în cure de lungă durată, având efecte excelente chiar şi în diabetul aflat în faze avansate. În bolile de rinichi, se recomandă consumul de ceapă verde zilnic, dimineaţa şi seara, asociată în salată, cu tarhon verde şi ridichi.
Ceapa verde are un rol deosebit în tratarea afecţiunilor dermatologice, mai ales atunci când, în salată, este combinată cu ţelină şi mărar. Se recomandă, de asemenea, o cură de ceapă verde, de cel puţin 15 zile, în cazul afecţiunilor dermatologice, care apar în perioada adolescenţei (acneea juvenilă). Consumată zilnic, ceapa verde are efect diuretitic şi depurativ, ajutând la curăţarea tenului.
Usturoiul verde, ca şi ceapa verde,este foarte căutat în acest sezon, fiind recunoscut încă din cele mai vechi timpuri că un aliment-minune fiind utilizat ca ingredient aromatic, dar şi ca plantă medicinală. Cu o aromă specială şi un gust plăcut, dar şi mai puţin iute decât cel uscat, usturoiul verde aduce o serie de beneficii organismului. Dar cum sezonul usturoiului verde ţine doar câteva săptămâni, la începutul primăverii, este foarte important să profitaţi la maximum de această perioadă.
Usturoiul verde este recunoscut pentru proprietăţile sale curative, fiind considerat în unele bucătării drept regele condimentelor. În compoziţia acestuia se regăsesc o serie de vitamine (A1, B1, B2 şi C), substanţe minerale, precum fosfor, sulf, potasiu, siliciu, iod, calciu, aminoacizi, dar şi anumite substanţe anticancerigene. Spre deosebire de căţeii de usturoi, care au şi ei diverse proprietăţi curative, usturoiul verde este mai fraged, mai suculent şi mai puţin iute. Pentru ca organismul să beneficieze din plin de efectele terapeutice ale usturoiului verde, acesta trebuie consumat în stare proaspătă sau adăugat în preparate la sfârşit, fără a-l fierbe.
Usturoiul verde este folosit la prepararea salatelor, a sandviciurilor, dar şi ca ingredient principal la tocăniţe, supe, fasole verde sau cartofi fierţi. Primăvaraeste foarte apreciat pentru gustul său sosul de usturoi verde, iar pentru iarnă puteţi pune în cămară câteva borcane cu usturoi verde în oţet, pe care-l puteţi consuma cu succes împreună cu o friptură. Faţă de usturoiul uscat, cel verde, de primăvară, nu ne protejează numai de anumite boli, ci ajută şi la detoxificarea organismului. Fitohormonii pe care îi conţine usturoiul verde sunt substanţe cu structură chimică similară hormonilor, care se găsesc în toate plantele fragede. Aceştia acţionează asupra receptorilor din ţesuturi şi din glande, ajutând în acest fel la curăţarea organismului.
Indiferent dacă ţineţi sau nu Postul Paştelui, consumaţi multă verdeaţa de primăvară în orice formă vă este la îndemână pentru a fi mai sănătoşi, mai energici şi chiar mai frumoşi.