Vestea despre MINUNILE de la Prislop s-au răspândit repede. Refugiul lui ARSENIE BOCA, asaltat de credincioşi
Situată la 13 kilometri de Hațeg, mănăstirea Prislop e găzduită într-o poiană, străjuită parcă de dealurile înalte de la poalele munților Poiana Ruscă. Încă de la începuturile sale, lăcașul a fost un așezământ important al ortodoxiei din Transilvania.
Bisericuța mănăstirii a fost construită între 1399 și 1405. De-atunci au trecut 6 secole, iar micul lăcaș de cult a devenit un reper al spiritualității românești.
„Este o biserică unică nu doar pentru Hunedoara, ci pentru spațiul ardelean, în ansamblu. Este vorba despre un plan triconc, specific Țării Românești”, a spus preotul Florin Dobrei, consilier cultural Episcopia Devei și Hunedoarei pentru digi24.ro.
Până la mijlocul secolului trecut, Prislopul a fost o mănăstire de călugări. Venirea părintelui Arsenie Boca, considerat unul dintre cei mai mari duhovnici ai secolului trecut, a schimbat radical lucrurile.
„Părintele Arsenie Boca este un reper nu numai al spiritualității românești, ci al ortodoxiei în general. Cuvinte ca Sfântul Ardealului, Sfântul de la Prislop, străjerul sfânt, cel mai mare duhovnic al secolului 20, cuvintele acestea ne fac să vorbim despre părintele Arsenie, cum vorbim despre o icoană, despre un sfânt”, a spus preotul Vasile Vlad. Faptul că marele duhovnic îşi doarme somnul de veci la Prislop a transformat mănăstirea Prislop în loc de pelerinaj.
„Părintele Arsenie a fost socotit sfânt încă din vremea de început a vieții sale. Sute de oameni, mii de oameni veneau să-l asculte, spun cei de-atunci că uneori așteptau câte o săptămână, două sau trei, ca să ajungă, să intre la părintele, să-i spovedească și absolut toți se-ntorceau altfel de oameni”, a mai spus preotul Vasile Vlad.
Vestea despre minunile de la Prislop s-au răspândit repede. „În urmă însă cu 2-3 ani, însă lucrurile s-au schimbat. Dacă până acum numărul pelerinilor era oarecum redus, în momentul de față este vorba despre un aflux atât de pelerini, cât și de turiști, un aflux neîntâlnit”, a explicat Florin Dobrei, consilier cultural, Episcopia Devei și Hunedoarei.
Pentru a vizita mănăstirea nu este percepută nicio taxă. Însă, trebuie să știți că în weekend-uri și în perioada zilelor de sărbătoare, accesul autoturismelor este interzis în apropierea mănăstirii.
Astfel, de la parcare și până la lăcașul monahal aveți de mers, pe jos, 7 kilometri. În satele din apropiere, precum și în Hațeg există o multitudine de oferte pentru cei ce vor să se cazeze în zonă. Prețurile variază între 60 și 180 de lei pentru o cameră single.