Veştea: Devine esenţial ca dezvoltarea să fie nu doar sustenabilă, ci şi rezilientă în faţa eventualelor crize

"Diversele crize cu care ne-am confruntat în ultimii ani ne-au arătat importanţa rezilienţei în procesul de dezvoltare a statelor noastre. Pandemia de Covid şi conflictul geopolitic din vecinătatea noastră ne-au făcut să înţelegem cât de fragilă poate fi dezvoltarea, Europa fiind expusă la o inversare a tendinţei de creştere şi o uşoară depreciere a standardului de viaţă. Ca urmare a acestor şocuri, devine esenţial ca în toate sectoarele prioritare dezvoltarea să fie nu doar sustenabilă, ci şi rezilientă în faţa eventualelor crize, indiferent de natura lor. Pentru a răspunde acestei exigenţe, este necesară asumarea angajamentului politic de a implementa, la nivel central şi local, practici de dezvoltare rezilientă prin alocarea de resurse consistente în cadrul programelor naţionale şi europene gestionate. În acest scop, ar trebui extinsă integrarea principiilor rezilienţei în cadrul strategiilor de dezvoltare la nivel naţional sau sectorial ca o condiţie esenţială a procesului de creştere, ţinând cont că investiţiile în rezilienţă sunt investiţii pentru o dezvoltare durabilă", a precizat Veştea.

În context, el a relevat "oportunitatea extraordinară" pe care o oferă statelor membre ale UE Mecanismul de redresare şi rezilienţă pentru a-şi consolida capacitatea de adaptare la situaţii de criză şi gradul de pregătire şi de a construi infrastructuri pe principii de adaptabilitate, robusteţe şi flexibilitate în acord cu priorităţile europene de dezvoltare.

"Comisia Europeană a susţinut şi încurajat permanent aceste eforturi prin oferirea de sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de mecanisme reale în vederea consolidării capacităţilor regionale şi naţionale de rezilienţă.

Ministerul pe care îl conduc coordonează patru componente din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă : Componenta 5 - Valul Renovării, Componenta 10 - Fondul Local, Componenta 11 - Turism şi Cultură şi Componenta 15 - Educaţie. Investiţiile de rezilienţă planificate în cadrul acestor componente îşi propun să finanţeze lucrări de îmbunătăţire a eficienţei energetice, consolidare seismică şi reducerea riscului de incendiu. De asemenea, finanţăm investiţii pentru rezilienţă la schimbări climatice, prin asigurarea infrastructurii pentru transportul verde şi dezvoltarea reţelei de şcoli prietenoase cu mediul. Programul naţional de investiţii "Şcoli sigure şi sănătoase" care se derulează în perioada 2023-2025 şi are drept ţintă proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii la clădirile unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat pentru consolidarea seismică, dar şi pentru creşterea eficienţei energetice a acestora este un alt exemplu al preocupării Guvernului român pentru recuperarea decalajelor faţă de standardele actuale în construcţiile de utilitate publică", a punctat ministrul Dezvoltării.

El s-a referit, de asemenea, la Programul naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, arătând că acesta a intrat in luna august într-o fază de implementare accelerată şi are ca obiectiv general realizarea lucrărilor de intervenţii necesare clădirilor care prezintă niveluri insuficiente de protecţie la acţiuni seismice.

"Vom insista pe clădirile de patrimoniu, spitale, şcoli, instituţii publice, dar şi pe clădiri rezidenţiale aflate în risc, pentru a diminua semnificativ eventualele tragedii, într-o regiune a Europei afectată serios de cutremure în ultimii ani. Nu în ultimul rând, aş vrea să menţionez Programul Naţional de Investiţii "Anghel Saligny" care finanţează modernizarea şi reabilitarea infrastructurilor de interes local în scopul dezvoltării României prin realizarea unor investiţii esenţiale care să sprijine rezilienţa, nivelul de pregătire pentru situaţii de criză, capacitatea de adaptare şi să stimuleze potenţialul de creştere a ţării noastre", a conchis Veştea.