Victorie uriașă pentru Kovesi în războiul cu Secția Specială. Acuzațiile împotriva ei, demontate

Motivarea hotărârii prin care instanța ÎCCJ a dispus revocarea controlului judiciar impus Laurei Codruța Kovesi de procurorul SS (Secția specială pentru magistrați) Adina Florea în dosarul extrădării lui Nicolae Popa desființează sever toate acuzațiile aduse fostei șefe DNA.

Despre fiecare dintre acuzațiile aduse, adică luare de mită, abuz în serviciu și mărturie mincinoasă, judecătorul Înaltei Curți stabilește că "este lipsită de precizie, claritate (coerentă) și de suport probator", iar controlul judiciar a fost nelegal.

"Este extrem de neclar cum a ajuns procurorul de caz la ideea posibilei sustrageri de la cercetare ori la posibile încercări de influențare a martorilor, neexistând niciun vag început de dovadă în acest sens. De asemenea, este imposibil de decelat cum a ajuns procurorul la ideea potențialului infracțional ulterior, respectiv la necesitatea prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni", se spune în motivarea prezentată de Ziare.com.

Instanta constata ca acuzatia formulata pentru infractiunea de luare de mita se suprapune partial peste acuzatia de abuz in serviciu si este prescrisa conform Codului Penal in vigoare in 2011, iar "procurorul trebuia sa justifice maniera alegerii legii aplicabile ce a condus la excluderea cauzei de impiedicare a exercitarii actiunii penale, prescriptia raspunderii penale".

"Judecătorul de drepturi și libertăți reține neîndeplinirea condițiilor necesare începerii urmăririi penale în personam și punerii în mișcare a acțiunii penale (lipsă de claritate a acuzațiilor, aspect ce echivalează cu inexistentă notificării oficiale, existența unui caz de stingere sau împiedicare a exercitării acțiunii penale, lipsă probelor), nemotivarea ordonanței prin care s-a dispus luarea măsurii controlului judiciar, impunerea altor obligații decât cele expres și limitativ prevăzute de lege. Toate aceste vicii se subsumează unor condiții de legalitate care, odată dovedite, fac inutilă analiză elementelor ce țin de temeinicie", se arată în motivarea deciziei pronunțate în 3 aprilie.

Acuzația de luare de mită constă în aceea că, în primăvară anului 2011, pe atunci procurorul general Kovesi ar fi pretins și primit, în mod direct, sumă de 268.689,36 lei, de la Sebastian Ghiță, în legătură cu îndeplinirea unor acte contrare îndatoririlor sale de serviciu, acte constând în extrădarea persoanei condamnate Popă Nicolae, care fusese localizată în Indonezia.

Consecință ar fi fost, pe de o parte, crearea unui beneficiu de imagine pentru magistratul Kovesi, în calitate de procuror general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casație și Justiție, iar pe de altă parte, asigurarea protecției denunțătorului-persoană vătămată Ghiță.

Folosul infracțional ar fi constat în primirea, în mod direct, a unei sume de bani de la denunțător, destinată însă transportului aerian, dar și crearea unui beneficiu de imagine.

Curtea Supremă arată însă că "ansamblul inscrisurilor de la dosar și martorii audiați, angajați M.A.I., au atestat, dincolo de orice dubiu în acest moment procesual și în bază prezentului probatoriu, derularea unei proceduri de achiziție publică pentru identificarea companiei apte a presta activitatea de transport aerian, încheierea unui contract de prestări servicii, efectuarea plătii de beneficiar (M.A.I., prin I.G.P.R.) în contul prestatorului de servicii (SC Țiriac).

Chiar în ipoteză divizării plătii transportului, această nu se poate consideră a fi un beneficiu sau folos personal obținut de Laura Codruța Kovesi.

Aducerea în țara a fost generată de necesitatea punerii în executare a unei hotărâri penale definitive, interesul putând fi colectiv, general, iar nu individual, particular.

Crearea unui beneficiu de imagine apare neverosimil în contextul funcției exercitate și atribuțiilor acesteia, întrucât, lipsind atribuțiile legale în procedura extrădării, nu se putea asumă un merit individual în cazul reușitei".