Viitorul Tarom, în mâinile unei pensionare, ale unui absolvent de Spiru Haret şi ale unui agent de vânzări Orange

Componenţa Consiliului de Administraţie al Tarom s-a schimbat. Silvia Popeangă a devenit preşedintele CA al companiei naţionale de luna trecută şi îl înlocuieşte pe Radu Francis Florescu, care rămâne doar membru.

Silvia Popeangă, 62 de ani, a fost directorul Direcţiei Fianciare la Romatsa şi a fost reprezentantul Regiei în Adunarea Generală a Acţionarilor Tarom. Declaraţia de avere completată luna trecută arată că Popeangă este consilier personal la Ministerul Transporturilor.

Potrivit acesteia, Popeangă are două terenuri intravilane, unul de 1.606 mp la Bucureşti, şi unul de 2.613 mp la Dunavăţu de Sus, acolo unde are şi o casă de vacanţă. Noul preşedinte CA mai deţine o casă în Bucureşti, un Renault din 2001, are 2.000 de lei în două conturi, dar şi două credite cu o valoare totală de 100.000 de lei.

Popeangă a încasat de la Ministerul Transporturilor 38.671 lei (peste 8.600 de euro), 40.166 de lei (circa 9.000 de euro) indemnizaţie ca membru în CA la Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB) și 48.896 de lei (peste 10.800 de euro) pensie.

Noi membri CA din Giurgiu

Aceasta nu este singura schimbare în componenţa CA Tarom. Doi noi membri au fost inlcuşi în locul Florentinei Irimescu şi Ivona Stan. Este vorba despre Răzvan-Alexandru Marica, 32 de ani, din Giurgiu. Acesta a absolvit Grupul Şcolar Pamfil Şeicaru din Ilfov, Facultatea de Ştiinţe Economice Spiru Haret şi are un master în marketing şi comunicare în afaceri de la Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir.

Din CV-ul lui Marica nu reiese cu ce anume s-a ocupat imediat după absolvirea liceului, în 2003 şi până în 2009 când s-a înscris la Spiru Haret. Singurul loc de muncă specificat în CV este societatea Samby Impex, cu activităţi în domeniul construcţiilor, şi la care lucra ca funcţionar administrativ din 2015, când a absolvit cursurile de master.

De luna trecută, Marica a devenit acţionar în Samby Impex, unde deţine 26% din părţile sociale, alături de Ştefan şi Nicolae Zanfir. În 2015, firma a realizat afaceri de aproape 60.000 de euro, o pierdere de 90 de euro şi figura cu doar un singur angajat, arată datele de la Ministerul Finanţelor. Din 2010 și până în 2013, bilanțul firmei arată că nu a avut nicio cifră de afaceri. Rezultatele pe 2014 însă arată că atât cifra de afaceri, cât și veniturile și cheltuielile au fost de fix 301.197 de lei, circa 67.000 de euro. În perioada 2010-2015, firma nu a raportat niciun angajat.

Înfiinţată în 1994, din acţionariatul firmei a făcut parte în trecut şi soţia preşedintelui executiv al PSD, Niculae Bădălău. În 2003, Rodica Bădălău cesiona acţiunile deşinute în Samby Impex către asociatul Ştefan Zanfir şi Ioana Dragne, arată datele Termene.ro, puse la dispoziţia ECONOMICA.NET.

Un alt membru nou al CA este Alina Georgeta Velicu, care anterior calităţii de membru CA la Tarom a fost agent de vânzări business în cadrul firmei Universal 2002, deţinută de compania de telecomunicaţii Orange. Velicu a absolvit liceul de informatică Tudor Vianu din Giurgiu şi Academia de Studii Economice Bucureşti, arată CV-ul noului membru CA.

Trei directori într-un an

În ultimii ani, Tarom s-a apropiat de prăpastia falimentului, iar în 2012 autorităţile au decis că e timpul ca această companie de stat să fie condusă de un manager privat. Belgianul Christian Heinzmann a fost la cârma Tarom din 2012 până în primăvara anului trecut când a fost demis. După plecarea de la Tarom, Heinzmann declara că a fost un manager cu puteri limitate şi că decizii importante, precum cea de schimbare a flotei Tarom, s-au blocat la nivelul Consiliului de Administraţie.

La aproape un an de la plecarea belgianului, Tarom este la al treilea director general. Eugen Davidoiu a preluat mandatul de la Dan Plaveti, care l-a înlocuit pe Gabriel Stoe, cel care preluase interimatul după plecarea lui Heinzmann.

Şi membri Consiliului de Administraţie s-au tot schimbat. Dan Pascariu a fost revocat din funcţie în 2013, la un an de la numire. Mai mulți membri au fost schimbați în ultimii ani.

Poriectul de venituri și cheltuieli pe 2016 arată că Tarom ar putea înregistra o pierdere de 6,81 milioane de lei. În vara anului trecut, directorul general Gabriel Stoe era încrezător că Tarom ar putea înregistra profit. Pentru prima dată în ultimii zece ani.

Tarom pierde cotă de piaţă

Compania naţională Tarom pierde cotă de piaţă de la an la an. După ce Wizz Air a depăşit Tarom, anul trecut a fost rândul Blue Air să transporte mai mulţi pasageri decât compania naţională. Tarom nu a reuşit în 2016 să transporte decât cu 1% mai mulţi pasageri decât anul anterior, adică 2,41 milioane de pasageri. O creștere anulată, am putea spune, de scăderea numărului de pasageri de 2,49% înregistrată în 2015 față de 2014.

Şi va transporta şi mai puţini dacă cei de la conducere nu închiriază două aeronave care să înlocuiască cele două Airbus A310 care au fost retrase din flotă spre sfârşitul anului trecut. Un alt pericol îl reprezintă și competiția acerbă. La fiecare prezenţă în România, reprezentanţii gigantului low-cost Ryanair spun că vor să ajungă cea mai mare companie aeriană pe plan local.

Tarom a pierdut din cota de piaţă şi pe cursele interne, acolo unde avea monopol. Wizz Air, Blue Air şi Ryanair leagă Capitala de oraşe precum Cluj-Napoca, Iaşi sau Timişoara.

PSD promite avioane noi

Programul de guvernare al PSD arată că se dorește ""reînnoirea de urgenţă a flotei Tarom prin achiziţionarea în rate (leasing) a 30 de aeronave moderne cu un consum scăzut de combustibil şi poluare fonică cât mai redusă". Iar cu noile avioane, se are în vedere lansarea unor curse spre SUA sau Asia.

Guvernarea PSD mai doreşte şi atragerea unui număr cât mai mare de pasageri prin repoziţionarea Tarom ca lider zonal, însă nu sunt specificate măsurile prin care compania naţională, depăşită ca număr de pasageri transportaţi de companiile Wizz Air şi Blue Air, ar putea recâştiga această poziţie.