Virgil Niţulescu: Vom ieşi în stradă, dacă se reia proiectul comasării MŢR cu Muzeul Satului

Virgil Niţulescu a mai spus că îi mulţumeşte premierului Victor Ponta pentru faptul că a renunţat, pentru moment, la acest proiect.

"Nu în ultimul rând, şi o fac fără niciun fel de ironie, trebuie să mulţumesc domnului prim-ministru pentru că a înţeles să facă un pas înapoi şi să renunţe, aşa cum a spus dumnealui, pentru moment, la acest proiect de hotărâre de guvern", a declarat Virgil Niţulescu, luni, în timpul unei conferinţe de presă, desfăşurată la Clubul Ţăranului Român din Bucureşti.

Totodată, Virgil Niţulescu şi-a exprimat speranţa că decizia premierului Victor Ponta va fi una definitivă, în caz contrar, directorul Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti susţinând că este pregătit să treacă la proteste de stradă.

"Eu sper că acest «pentru moment» va fi pentru totdeauna pentru că, o spun cu toată răspunderea, suntem hotărâţi ca, în cazul în care se reia acest proiect de hotărâre a guvernului, să trecem la proteste de stradă şi, în orice caz, să dăm de lucru prietenilor noştri din subordinea domnului general de brigadă Mircea Olaru, de la jandarmerie (...)", a afirmat Virgil Niţulescu.

De asemenea, Niţulescu a mulţumit personalităţilor şi instituţiilor româneşti şi internaţionale care şi-au manifestat sprijinul faţă de Muzeul Ţăranului Român, ameninţat săptămâna trecută cu pierderea spaţiului în care îşi desfăşoară activitatea, respectiv clădirea din Şoseaua Kiseleff, numărul 3.

Potrivit lui Niţulescu, printre personalităţile care au intervenit public în favoarea Muzeului Ţăranului Român se numără academicianul Dinu C. Giurescu, antropologul Vintilă Mihăilescu, dar şi foşti miniştri ai Culturii, precum Andrei Pleşu, care a contribuit la reînfiinţarea muzeului în 1990, Ion Caramitru, Răzvan Theodorescu, Mona Muscă, Theodor Paleologu, Kelemen Hunor şi Puiu Haşotti.

De asemenea, Virgil Niţulescu l-a nominalizat şi pe fostul ministru al Culturii Daniel Barbu, care "poate ar fi semnat trecerea Muzeului Antipa în subordinea Ministerului Mediului, dar în niciun caz mutarea noastră din acest sediu şi, automat, desfiinţarea muzeului nostru".

În ceea ce priveşte relaţia dintre Muzeul Ţăranului Român şi Muzeul "Grigore Antipa", Virgil Niţulescu a afirmat că aceasta este una de colaborare. El a făcut referire la proiectul "Triunghiul muzeelor", conceput de cele două instituţii împreună cu Muzeul de Geologie şi Asociaţia Spaţiul Urban din Bucureşti pentru a reconfigura spaţiul urban al Capitalei, după modelul Insulei Muzeelor din Berlin şi al Districtului Muzeelor din Viena.

Preşedintele Traian Băsescu este cel care a făcut publică intenţia premierului Victor Ponta privind comasarea Muzeului Ţăranului Român cu Muzeul Satului.

În data de 17 decembrie, preşedintele Traian Băsescu i-a cerut noului ministru al Culturii, Gigel Ştirbu, să nu comaseze Muzeul Satului cu Muzeul Ţăranului Român. După ce a depus jurământul de învestitură în funcţia de ministru, Gigel Ştirbu s-a îndreptat spre preşedintele Băsescu. Înainte de a da mâna cu noul ministru, preşedintele i-a spus acestuia să nu comaseze Muzeul Satului cu Muzeul Ţăranului Român.

"Comasaţi-le!", a fost, în schimb, replica lui Victor Ponta către noul ministru al Culturii.

În aceeaşi zi, pe 17 decembrie, într-o scrisoare deschisă adresată premierului Victor Ponta, directorul Muzeului Ţăranului Român, Virgil Niţulescu, spunea că prin aplicarea proiectului privind comasarea Muzeului Satului cu Muzeul Ţăranului Român s-ar "desfiinţa o instituţie fundamentală pentru spiritualitatea românească", greşeală pe care a făcut-o "cu vădită intenţie" numai "regimul comunist".

"Am fost informat cu privire la existenţa unui proiect de hotărâre a Guvernului care ar face ca, într-o primă etapă, Muzeul Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa» să treacă în subordinea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi imobilul din Şoseaua Kiseleff nr. 3, care adăposteşte Muzeul Naţional al Ţăranului Român, în administrarea Muzeului Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa». În etapa următoare, din câte am înţeles, ar urma ca, în termen de 90 de zile, Muzeul nostru să fie unificat cu Muzeul Naţional al Satului «Dimitrie Gusti», pierzându-şi aşadar, personalitatea juridică, iar toate bunurile culturale care sunt adăpostite în clădirea noastră şi expoziţia permanentă să fie găzduite în imobilul muzeului în aer liber din Parcul Herăstrău", se arăta în scrisoarea deschisă adresată premierului Victor Ponta de Virgil Niţulescu.

Muzeul Ţăranului Român din Capitală a fost înfiinţat în anul 1906, în baza unui Decret Regal semnat de Regele Carol I, sub denumirea de Muzeul de Etnografie, de Artă Naţională, Artă Decorativă şi Artă Industrială, potrivit site-ului instituţiei. Mihail Vlădescu, ministrul Cultelor din acea vreme, l-a numit pe Alexandru Tzigara-Samurcaş director al acestui muzeu, care a funcţionat pe locul fostei monetării a statului până în 1912, când se pune piatra de temelie a ceea ce avea să devină clădirea "neoromânească" a Muzeului de la Şosea - cum îl vor alinta multă vreme bucureştenii.

Cel desemnat pentru întocmirea proiectului şi conducerea lucrărilor a fost arhitectul Nicolae Ghica-Budeşti, strălucit reprezentant al şcolii autohtone de arhitectură care, potrivit opţiunii muzeologice a etnografului şi directorului Alexandru Tzigara-Samurcaş, trebuia să înalţe "un palat al artei pământene", dispus sub forma incintelor de tip monastic.

După 29 de ani, la capătul unor nesfârşite întreruperi, va fi finalizat, în 1941, luând înfăţişarea actualului monument de arhitectură, sediul Muzeului Ţăranului Român.

Pe 15 februarie 1990, ministrul Culturii de atunci, Andrei Pleşu, face un nou act întemeietor, numindu-l pe pictorul Horia Bernea director al nou (re)înfiinţatului Muzeu al Ţăranului Român.

În anul 1996, muzeul a primit trofeul EMYA - European Museum of the Year Award.

Din mai 2010, Muzeul Ţăranului Român este condus de Virgil Niţulescu, preşedintele Comitetului Naţional Român al Consiliului Internaţional al Muzeelor (ICOM).

Pe de altă parte, în primăvara anului 1936, a luat fiinţă Muzeul Satului Românesc, creaţie a Şcolii Sociologice Române, înfiinţată şi condusă de profesorul Dimitrie Gusti. Acesta a fost al doilea muzeu în aer liber din ţară, după secţia în aer liber din Parcul Hoia a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, din Cluj-Napoca, înfiinţată în 1929 de către Romulus Vuia. În anii '30, în Europa existau doar două muzee în aer liber - Muzeul Skansen, din Stockholm (Suedia, 1891), şi Muzeul Bigdo, din Lillehamer (Norvegia).

La deschiderea sa, Muzeul Satului din Bucureşti avea o suprafaţă de 5 hectare şi cuprindea 30 de case ţărăneşti, caracteristice diferitelor zone din ţară. În anul 1977, el a primit denumirea de Muzeul Satului şi de Artă Populară, prin contopirea cu Muzeul de Artă Populară, iar în luna martie a anului 1990, a fost divizat în Muzeul Satului şi Muzeul Ţăranului Român.

În prezent, Muzeul Satului cuprinde peste 80 de gospodării, monumente sau instalaţii, precum şi colecţii de: costume populare (13.258 de obiecte), obiecte textile de ordin practic, utilitar (7.576), scoarţe (2.019 de obiecte), obiecte religioase (în număr de 1.530), ceramică (8.565 de obiecte), obiecte din lemn (5.817), precum şi 93.000 de fotografii documentare alb-negru şi color.

Directorul Muzeului Satului "Dimitrie Gusti" este Paulina Popoiu.