Viteza pe drumurile naţionale scade. Până în 2020, rovinieta ar trebui să crească

Pe autostradă, viteza medie ar urma să crească de la 123,2 km/ oră la 126,5 km/ oră, dar pe drumurile naţionale şi locale sunt previzionate scăderi, de la 65,8 km/oră la 65,2 km/oră, respectiv de la 32,5 km/oră la 32 km/oră. În cazul drumurilor judeţene se estimează o stagnare a vitezei medii la 45,6 km/oră.

Pe segmentul transporturilor rutiere de mărfuri, tabelul din documentul aferent Master Planului indică scăderi pe toate categoriile de drumuri, cu excepţia autostrăzilor, unde viteza medie ar urma să crească de la 88,9 km/oră la 92,7 km/oră.

Perioada de referinţă luată în calcul este 2011 - 2020.

"Performanţa operaţională, în termeni de viteză medie şi fiabilitatea timpilor de parcurs, este slabă şi va continua să se deterioreze pe viitor, pe măsură ce creşte cererea, în special pentru reţeaua de drumuri naţionale, care deţine ponderea cea mai mare a călătoriilor efectuate", se arată în document, intitulat "Raport asupra definirii problemelor".

Drumurile naţionale însumează peste 16.500 km, aproximativ 20% din total, însă doar jumătate dintre acestea sunt clasificate ca fiind în stare bună, iar, potrivit documentului citat, sumele alocate pentru întreţinere au rămas aproximativ la acelaşi nivel în ultimii ani, dar veniturile din vânzarea vignetelor, care contribuie la aceste bugete, au scăzut în termeni reali.

În plus, procentajul de drumuri care şi-au depăşit durata de viaţă este de aproximativ 60%, iar acestea sunt expuse la intemperii mai mult decât este aşteptat să se întâmple în cazul unei reţele moderne care este bine administrată.

"Deşi variaţiile de temperatură sunt mari, restricţiile de circulaţie ca urmare a temperaturilor ridicate nu mai apar în alte părţi ale Europei şi nici în alte zone din afara Europei. Există probleme şi atunci când temperaturile sunt foarte scăzute, problemele ca zăpada, ploaia şi cele legate de căderile de pietre pe carosabil sunt probleme dificile din cauza lipsei unor «capacităţi de rezervă» (mai mult de o bandă pe sens), combinată cu lipsa de coordonare şi de furnizare a informaţiilor", se arată în document.

Pe de altă parte, în ultimii ani preţul rovignetei a rămas constant, iar venitul brut a stagnat în jurul valorii de 191 milioane euro sau 860 milioane lei, fapt care se traduce într-o scădere a venitului în termeni reali, accentuată de creşterea TVA de la 19% la 24%, arată autorii raportului.

"Chiar şi cu îmbunătăţirile tehnologice recente, care au crescut rata de colectare, nivelul de venituri generate de vânzarea rovignetelor este în scădere, în termeni reali, de ceva vreme. Trebuie făcute schimbări în ceea ce priveşte nivelul/valoarea vignetei sau la nivelul modului în care sunt colectate toate taxele de drum pentru a schimba această orientare. Creşterea preţului vignetei ar ajuta la justificarea creşterilor cheltuielilor pentru întreţinere", se arată în document.

Conform raportului, lipsa unui sistem coordonat de aplicare a rovignetei pe întreaga reţea de drumuri (naţionale, judeţene şi locale) este problematică pentru toţi operatorii de transport de marfă, mai ales pentru cei europeni, şi constituie un factor de descurajare pentru utilizarea reţelei din România.

Reţeaua de drumuri naţionale din România este formată în principal de drumuri cu o singură bandă pe sens şi are o rată a numărului de accidente foarte ridicată comparativ cu restul ţărilor din UE, în special în cazul celor soldate cu decese. În perioada 2007-2012, 2.200 pietoni şi-au pierdut viaţa şi 2.900 au fost răniţi grav în accidente rutiere pe reţeaua de drumuri naţionale, potrivit sursei citate.

Consultantul statului român pentru realizarea Master Planului este compania americană AECOM, în baza unui contract de 9,5 milioane lei fără TVA, atribuit în 2012.

Definitivarea celui de-al doilea draft al Master Planului şi propunerea pentru aprobare în Guvern are ca termen data de 30 iunie, conform Mediafax.