Vizitele lui Ponta pe șantier bagă adversarii în fibrilație
Premierul își pune casca în cap și se duce pe șantier, coboară în mină, bate țara în lung și-n lat oriunde ar trebui să se facă întâmple ceva și nu se întâmplă.
Mă indispun persiflările unor lideri de opinie la adresa efortului de guvernare. Exact ca în bancul cu iepurașul, în țara asta ești deopotrivă ironizat dacă faci, de ce faci și acuzat dacă nu faci, de ce nu faci. Or, în condițiile în care românii au tot avut în ultimii 8 ani guverne care n-au guvernat, președinți care n-au condus țara pentru că erau prea preocupați să substituie guverne, parlamentari care n-au legiferat, pentru că guvernele marionetă emiteau în rafale ordonanțele pe care le primeau de mai sus, prin telefon, vine în sfârșit cineva care face un lucru rațional și de bun simț.
Premierul își pune casca în cap și se duce pe șantier, coboară în mină, bate țara în lung și-n lat oriunde ar trebui să se facă întâmple ceva și nu se întâmplă. De ce o face, fac cu ochiul niște trepăduși cu agendă nedeclinată, sugerând complicități nebănuite sau ipocrizii disimulate. V-ați gândit că s-o fi săturat și omul ăsta să tot primească raportări prin telefon că aia nu merge, ailaltă nu funcționează? Ați presupus măcar pentru o clipă că i s-o fi urât de toate sforăriile și intrigile de palat? Doar n-o să-i reproșăm tocmai și numai ultimului venit la guvernare că țara asta se conduce doar de la fața locului, încă de pe vremea lui Ipsilanti...
Dar, ce să ne mai ascundem după degete, asta-i distracția politică contemporană: în timp ce dinspre Palatul Cotroceni curg pe un ton cel puțin jignitor ”indicățiile” savante de genul ”la muncă, nu la televizor”, dinspre corifeii și sicofanții lui Traian Băsescu nu întârzie ironiile și persiflările amintite: ba că ce căuta acolo, ba că nu-i stă bine pe șantier, ba că galeria nu era suficient de adâncă sau că de ce era casca atât de albă.
Până la urmă, rămân cu o nelămurire majoră: care este căderea unor politicieni de dreapta să critice comunicarea și PR-ul unor politicieni de stânga? Cu alte cuvinte, uite de aia se duce un social-democrat să vorbească cu muncitorii, că n-a ajuns MRU în pauza de masă sau cine știe ce intelectual elitist, între două sifonări de fonduri iceriste.