Vor sau nu cei din Republica Moldova unirea cu România

Studiul în discuţie a fost comandat de platforma unionistă Actiunea 2012 şi a fost realizat cu ajutorul Centrului Român pentru Studii şi Strategii, un institut de cercetare necunoscut pe piaţa sondajelor de opinie, în perioada 1-15 februarie 2014 pe un eşantion de 1.155 de persoane din Republica Moldova, cu excepţia Transnistriei şi a Găgăuziei, cu o eroare tolerată de +/- 2,5%, la un nivel de încredere de 95%.

Un alt fapt relevat de sondajul comandat de către platforma unionistă Actiunea 2012 este că majoritatea respondenţilor consideră că unirea cu România este realizabilă. Astfel, 54% dintre cei sondaţi consideră că unirea este posibilă. În ceea ce priveşte limba pe care o folosesc în comunicare, 63% dintre respondenţi au declarat că cel mai des vorbesc limba română. De altfel, 63% dintre respondenţi consideră că limba română şi limba moldovenească sunt aceeaşi limbă.

Cu toate că la prima vedere, majoritatea respondenţilor susţin o unire a Republicii Moldova cu România, studiul prezintă mai multe elemente care ne fac să fim reticenţi faţă de datele comunicate. În primul rând, sondajul trebuie citit cu o marjă de eroare mai mare decât cea declarată, din simplul motiv că în Republica Moldova există o tendinţă în rândul participanţilor la astfel de sondaje de opinie de nu fi sinceri în momentul în care răspund la chestionare.

De asemenea, modul în care a fost alcătuit eşantionul ridică o serie de semne de întrebare în raport cu claritatea imaginii statistice oferite de rezultatele studiului. Astfel, faptul că Transnistria şi Găgăuzia nu au fost incluse oferă o imagine deformată asupra opiniei cetăţenilor din Republica Moldova vizavi de unire. Trebuie subliniat că Basarabia este constituită din regiuni eterogene, în Chişinău şi alte oraşe, populaţia având o orientare proeuropeană şi pronunţându-se într-o proporţie mai mare pentru o apropiere de România decât în zonele rusofone.

Aşadar, în ciuda concluziei aparente, ideea unirii cu România nu pare a avea o susţinere solidă de cealaltă parte a Prutului. Deşi co-preşedintele coaliţiei Acţiunea 2012, Alexei Paluţă a declarat că speră ca datele prezentate ’’să faciliteze organizarea într-un timp cât mai scurt a unui referendum" în favoarea unirii, subiectul este mai degrabă în planul secund al preocupărilor concetăţenilor săi. Confruntată cu ameninţări cât se poate de serioase la adresa securităţii sale, Republica Moldova are nevoie de o abordare pragmatică care coincide cu agenda priorităţilor locuitorilor de peste Prut. În acest moment, Republica Moldova are nevoie să iasă de sub influenţa Rusiei şi să îmbunătăţească nivelului de trai al cetăţenilor moldoveni prin accelerarea procesului de aderare la Uniunea Europeană.

Eforturile autorităţilor de la Chişinău în această direcţie au beneficiat în ultimii doi ani de zile de un sprijin tot mai concret. Sunt de amintit în acest sens proiecte precum construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni, acordarea de burse eleviilor şi studenţiilor moldoveni, asigurarea intervenţiei SMURD în soluționarea cazurilor de urgență pentru cetățenii moldoveni dar şi acordarea unui sprijin financiar dezvoltării economice a ţării de peste Prut.