Vorbele de duh ale părintelui Paisie Olaru, unul dintre cei mai mari duhovnici români
Povăţuitor de suflete atât pentru călugări, ierarhi şi clerici, cât şi pentru mireni, părintele Paisie îi primea pe toţi la spovedanie la orice oră din zi şi din noapte. De la chilia sa, fiecare pleca bucuros şi liniştit sufleteşte, oricât de tulburat era. A trăit aproape 94 de ani, dintre care 70 i-a petrecut în mănăstire, întâi la Schitul Cozancea, apoi la Sihăstria şi Sihla, relatează Formula AS.
Drumul către viaţa monahală
Ultimul dintre cei cinci copii ai unei familii simple, de oameni credincioşi, părintele Paisie a văzut lumina zilei la 20 iunie 1897, în satul Stroieşti, din comuna botoşăneană Lunca. A primit numele Petru la botez şi a urmat şcoala primară de trei ani, aşa cum se făcea în satul său. A fost premiantul clasei şi, drept răsplată, a primit cărţi despre vieţile sfinţilor. Citind despre pătimirile lor, s-a gândit să plece la mănăstire, astfel că, la 24 de ani, a intrat în obştea Schitului Cozancea din apropiere, unde a fost tuns în monahism cu numele Paisie.
Legământ pentru o prietenie veşnică
Timp de 26 de ani s-a nevoit într-o chilie pustnicească, unde era căutat de mulţi credincioşi. Aici şi-a crescut câţiva ucenici, printre ei şi părintele Cleopa cu fraţii săi, pe care i-a îndrumat încă de când erau mici şi păşteau oile prin apropiere. Copiii îi cereau sfaturi ori de câte ori aveau vreo ispită, iar schimonahul Paisie îi iubea foarte mult, pentru că erau ascultători. Dar când i-a spus părintelui Cleopa să rămână acolo, el a ales Schitul Sihăstria, din judeţul Neamţ. După şase ani, în 1935, cei doi monahi, între care se stabilise o legătură duhovnicească, au făcut un legământ despre care povesteşte părintele Paisie: „Am stat în genunchi, am făcut trei metanii şi eu am zis această rugăciune: «Doamne, binecuvântează făgăduinţa noastră ca să fim amândoi împreună, şi în veacul acesta, şi în cel ce va să fie. De voi muri eu întâi să fie el la capul meu, iar de va muri el întâi să fiu eu la capul lui! Amin!» Apoi ne-am sărutat amândoi şi ne-am despărţit. De părintele Cleopa sunt legat cu inima cel mai mult în viaţa aceasta!”
Alături de prietenul său Cleopa, la Sihăstria
După ce a fost hirotonit preot, în 1947, părintele Paisie a plecat la Mănăstirea Sihăstria, unde era stareţ bunul său prieten Cleopa. De acolo au fost trimişi amândoi, pentru patru ani, la Mănăstirea Slatina, ca să revigoreze obştea. Şi în această perioadă s-au făcut cunoscuţi ca duhovnici pentru foarte mulţi oameni. Întors la Sihăstria, părintele Paisie a continuat să-şi deschidă chilia pentru mii de ucenici, atraşi de dragostea şi de bunătatea sa, de liniştea pe care o lăsa în inimile lor. Părintele Ioanichie Bălan povesteşte: „Folosea cuvinte simple, dar pline de duh şi de putere, deschidea inimile şi sufletele tuturor, trezea conştiinţele, scotea lacrimi de pocăinţă.”
La mare căutare şi în perioada comunistă
Ca să uite de păcatele pe care le auzea de la oameni, lucra singur în grădină, şi în timp ce muncea se ruga. La el veneau monahi, ierarhi, dar şi simpli credincioşi, iar în perioada comunistă îl căutau chiar şi oameni importanţi ai vremii, care aveau încredere în rugăciunea sa. Era pregătit oricând să primească pe oricine dorea să îşi mărturisească păcatele. Rostea molitfa pe de rost şi apoi spovedea ore în şir, fără pauză. Despre această jertfă, chiar părintele Paisie spunea: „Duhovnicia este cea mai grea ascultare din viaţa de mănăstire. De duhovnic depinde mântuirea sau osânda fiecărui suflet care îi este încredinţat. Mare răspundere are un duhovnic, şi de aceea el se mântuieşte mult mai greu decât un călugăr sau un mirean”.
Pe urmele Sfintei Teodora de la Sihla
În 1972, la vârsta de 75 de ani, a vrut să se retragă şi mai mult şi a plecat la Schitul Sihla, din apropiere, unde a sihăstrit cândva şi Cuvioasa Teodora. Dar lumea îl căuta şi aici pentru spovedanie şi rugăciune. După 13 ani, fiind imobilizat la pat, a revenit la Sihăstria, unde a trăit ultimii ani de viaţă alături de prietenul său cel mai bun, părintele Cleopa. Se îmbolnăvise şi de cataractă la ambii ochi, şi cu toate acestea a continuat să-şi primească fiii duhovniceşti. Părintele Paisie a trecut la viaţa veşnică la 18 octombrie 1990, iar la înmormântarea sa, la Mănăstirea Sihăstria, au venit sute de monahi şi de mireni. După opt ani, alături de el a fost îngropat şi părintele Cleopa.
• În fiecare an, la 20 iunie, se oficiază Sfânta Liturghie şi o slujbă de pomenire pentru „duhovnicul cel bun“, la biserica din satul său natal, Stroieşti.
Mănăstirea Cozancea, loc de întâlnire cu Dumnezeu
Lăcaşul sfânt unde şi-au început nevoinţele monahale părinţii Cleopa şi Paisie se află la aproape 30 de kilometri de oraşul Botoşani. Chiar dacă drumul este greu de parcurs, sute de credincioşi vin în pelerinaj în acest loc, unde au călcat paşii şi altor îndrumători spirituali. Istoria mănăstirii începe în anul 1656, când trei pustnici au construit un lăcaş de închinăciune din lemn. După aproape 80 de ani, boierul Vasile Balş a ridicat o biserică din zid, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, care se păstrează şi astăzi. Închis în 1960, schitul a fost redeschis în 1983, iar în 1990 a fost ridicat la rangul de mănăstire.
Vorbe de duh
„Să nu crezi tot ce auzi, nu faci tot ce poţi şi să nu spui tot ce ştii!“
„Pentru a ne uşura de ispite este nevoie să ne mărturisim. Aceasta ne duce la smerenie”
„Să te mărturiseşti la un duhovnic care te ascultă şi te crede“
„Să fiţi sinceri la spovedanie, să nu vă îndoiţi niciodată de duhovnic, căci nu el, ci Dumnezeu vorbeşte şi lucrează prin el”
Ştirile orei
1. 100 de lei - Evanghelia, patrafirul, crucea şi mâna dreaptă, plus bonus de tămâiere all-inclusive;
2. 80 de lei - Patrafirul, mâna dreaptă şi şomoiogul de busuioc cu care vă dau în freză;
3. 50 de lei - Patrafirul şi crucea plus mâna stangă cu care mă scarpin la boaşe;
4. 20 de lei - Doar patrafirul, zgârciţilor. Să nu vă imaginaţi că intraţi în rai cu banii ascunşi în chiloţi;
5. 10 lei - Vă dau să pupaţi salamul bărbos, că altceva nu meritaţi, tăntălăilor;
6. 5 lei - Îmi şterg posteriorul cu mutrele voastre diforme;
7. Moca - Să mergeţi la biserică să vă agheasrnuiască părintele Skizofrenie Boca, sărăntocilor.
a) pentru că îmi place (10 puncte)
b) pentru că „profesor de religie“ e o meserie penibilă (50 de puncte)
c) pentru că îmi permit taxa de primă înmatriculare în BOR (100 de puncte)
► Aţi preacurvit vreodată?
a) nu (0 puncte)
b) niciodată. Eu curvesc moderat, nu întrec niciodată măsura (10 puncte)
c) uneori, dar numai cînd era dezlegare la peşte (100 de puncte).
► Etica în comunitate: v-aţi lăsa sedus de o enoriaşă?
a) nu (0 puncte)
b) da (0 puncte)
c) da, dar numai dacă este o enoriaşă de post (100 de puncte)
► Că veni vorba: care dintre posturi trebuie respectat obligatoriu?
a) postul Paştelui (10 puncte)
b) postul Crăciunului (10 puncte)
c) postul Trinitas TV (100 de puncte)
► Test de perspicacitate: cum deosebiţi o călugăriţă reală de una falsă?
a) călugăriţa falsă are tocuri (10 puncte)
b) călugăriţa falsă are nunchaku în loc de mătănii (10 puncte)
c) călugăriţa falsă nu are gemeni cu un confrate local (100 de puncte)
► Credeţi în Dumnezeu?
a) desigur! (0 puncte)
b) da, chiar dacă m-a dezamăgit nasol la pokerul de aseară (10 puncte)
c) staţi puţin, ce treabă are Dumnezeu cu Biserica? (100 de puncte)
► Cum calculaţi tariful pentru înmormîntări:
a) pe kilometru (10 puncte)
b) pe oră (10 puncte)
c) pe kilogram (10 puncte)
► Care este formula corectă de adresare către un superior ierarhic:
a) sfinţia voastră (10 puncte)
b) preasfinţia voastră (10 puncte 6,66 puncte bonus)
c) să trăiţi, ordonaţi! (100 de puncte)
► Unde vă vedeţi peste 5 ani?
a) în mijlocul enoriaşilor (0 puncte)
b) într-o parohie urbană (10 puncte)
c) într-un Porsche ultimul tip (100 de puncte)
► Se spune că Dumnezeu a făcut Pământul, Soarele, Luna, stelele, plantele, animalele şi omul. Pe Dumnezeu l-a făcut Arsenie Boca. De mai multe ori şi în poziţii diferite.
► Moise a primit Cele 10 Porunci de la Arsenie Boca.
► Când merge la culcare, Bau-Bau se uită în şifonier şi sub pat ca nu cumva Arsenie Boca să fie acolo.
► Arsenie Boca a scris un almanah gastronomic intitulat “Cartea de bukkake”, datorită faptului că iubea credincioşii exact ca sarea-n bukkake. În curând va fi editat un al doilea volum denumit “Bukkake tradiţionale”.
► Atunci când Iisus a înviat, a suferit un preinfarct în momentul în care a auzit că pe Pământ există unul mai tare ca el. Era vorba despre Arsenie Boca.
► Arsenie Boca a fost cel care a creat prima carte de colorat inspirată din mitologia ęvręíąscă. Aceasta este Biblia. În curând va fi lansată şi pe vinil în interpretarea părintelui Maricel Pedofileanul.
► Arsenie Boca ştie ce este lerul despre care cântă Ştefan Hruşcă.
► Arsenie Boca a inventat motorul cu agheasmă.
► Arsenie Boca n-a avut copii, dar el e adevăratul tată al lui Luke Skywalker.
► Arsenie Boca îl vede pe Omul Invizibil.
► Dacă tu ai 10 lei şi Arsenie Boca are 10 lei, Arsenie Boca are mai mulţi bani ca tine.
► Arsenie Boca e atât de tare, încât Chuck Norris şi Superman laolaltă nu-l pot egala.
► Nu există lesbiene, ci doar femei care încă nu l-au cunoscut pe Arsenie Boca.
► Arsenie Boca nu poartă ceas. El decide cât e ora.
► Arsenie Boca a înghiţit odată un borcan de somnifere. L-au facut să clipească.
► Când Arsenie Boca s-a hotărât să fumeze, ţigările au început să se îmbolnăvească de cancer.
► Dacă Arsenie Boca ar fi purtat elice în loc de potcap, s-ar fi numit Arsenie Belişcopter.
Având reputaţia unui loc al moralităţii şi al regăsirii sufleteşti, Catedrala Patriarhală a fost, cu puţin timp în urmă, scena unui atac nemaiîntâlnit. Fiind înarmaţi cu săbii Jedi, câţiva membri ai clanului “Popii Căldărari”, au descins în zona de influenţă a rivalilor din clanul “Popii Ursari”. Disputa a izbucnit din cauza neînţelegerii generate de banii obţinuţi în urma pelerinajului organizat la moaştele făcătoare de minuni ale Ciocănitoarei Woody. Până la momentul intervenţiei trupelor speciale de călugări, Bătaia Cea Ruptă din Rai a avut unele consecinţe nefaste pentru ambele tabere: veşminte sfâşiate, credinţe sparte şi haruri fracturate.
Printre cei reţinuţi se numără şi Cuviosul Sofronie, zis şi Tămâie, temut membru al “Popilor Căldărari”, dat în urmărire generală pentru un lung şir de minuni comise cu sânge rece folosind sfântul Levier. “De fiecare dată s-a bazat pe relaţiile lui la Muntele Athos pentru a ocoli legea divină, dar iată că am reuşit să-l arestăm. Va posti şi va face canoane aspre pentru mult timp de acum încolo. Mai pe scurt, a pus-o de mântuire.”, a declarat monahul Ilarie.
Părintele Coşmelie, purtător de cuvânt al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, susţine că mulţumită capturării membrilor celor două clanuri, credinţa strămoşească dacică ortodoxă îşi va putea recăpăta locul binemeritat în inimile enoriaşilor.
O consecinţă directă a crizei este că tot mai puţini oameni au încredere în bănci, inclusiv băncile de spéŕmã, arată un sondaj recent. Astfel, un preot inventiv a decis să-şi păstreze spéŕma în sfântul potir, departe de privirile curioase ale credincioşilor sau de eventualele enoriaşe care poftesc la boaşele părintelui.
“Să-mi depun spéŕma la bancă ? Aţi înnebunit ? Nu mi-aş depune nici măcar banii pe care-i obţin prin jupuirea fraierilor care vin să-mi asculte sporovăiala duminicală.” a spus părintele Maricel Pedofileanul. “Ăia de la bancă sunt nişte incapabili, poţi să te trezeşti că îţi pierzi în câteva clipe spéŕma de-o viaţă. Eu fac muncă manuală la fiecare rugăciune, nu vreau să mă trezesc că pleacă vreunul cu toată averea mea într-o valiză.”
Pe de altă parte, există preoţi care aleg să-şi păstreze spéŕma în cădelniţă sau în sticlele cu vin liturgic: “Credincioşii sunt de-a dreptul înnebuniţi după vinul liturgic. Într-adevăr, unii se mai întreabă din când în când de ce are gust bizar şi consistenţă cleioasă, dar le spunem că acest lucru se petrece datorită credinţei noastre bimilenare, vii şi nealterate. Intenţionăm ca în viitorul apropiat să introducem în parohii moaşte marinate în spermă, dar acestea vor fi rezervate enoriaşilor premium, acelora care ne fac reclamă pe net sau postează pe Facebook citate din Arsenie Boca, Ilie Cleopa, Iustin Pârvu şi Petre Ţuţea.”