Vosganian, scriitorul: În istoria omenirii, normalitatea e Cartea, şi nu Autoritatea

El a afirmat că politica lasă în urmă învinşi, în timp ce cultura - învingători, iar el scrie despre oameni simpli, care pot repeta, de fapt, mari epopei ale omenirii. 'De aceea, eu cred că cel mai mare lucru este să dai nume suferinţei, pentru că abia atunci poate deveni măreaţă', a apreciat scriitorul.

Vosganian susţine că în prezent, 'pentru români, cultura este leacul ascuns, leacul tainic pe care trebuie să-l luăm'.

În opinia scriitorului, 'noi, românii nu avem o memorie comună, purtând traume nelecuite, unele ale părinţilor noştri, din care cauză viitorul imediat ne pare tulbure'. 'Există trei opţiuni: a uita, un monolog, lucrul cel mai simplu. Dar dacă uiţi, n-ai nici un fel de garanţie că lucrul nu se va repeta. Mai este răzbunarea, dar nu poţi lecui lacrimile tale prin sângele celuilalt, dar iertarea este cea mai responsabilă, pentru că nu poţi ierta de unul singur', a afirmat Vosganian.

Scriitorul a mai spus că în cartea sa semnalează 'rănile pe care nu le-a lecuit şi care sunt acoperite încă de o crustă sângerie'. 'Cine are dreptul să judece? Cine are dreptul să ierte?', s-a întrebat scriitorul, subliniind că 'a stăpâni lumea e mai rafinat şi mai stabil decât a o înfrânge', aşa cum o mărturiseşte într-una dintre povestirile din cartea sa.

Răzvan Voncu, amfitrionul evenimentului, a spus că Varujan Vosganian este un scriitor matur, impus prin 'Cartea şoaptelor' drept 'unul dintre cei mai importanţi scriitori contemporani, cu care a obţinut un mare succes de critică, şi nu de stimă'. 'Scriitorul se întoarce la proza scurtă, dar cu o mare experienţă, aceea din Cartea şoaptelor', a subliniat Voncu.

Scriitorul Ştefan Agopian a mărturisit că este foarte uşor şi în acelaşi timp foarte greu să fii redactorul cărţilor lui Varujan Vosganian, lucrarea lansată reunind şase povestiri, dintre care două excepţionale, cu un stil inconfundabil. 'I-am tăiat din cărţi cât am putut. Pentru că e o avalanşă. Ne înecăm toţi', a spus Agopian.

Criticul literar Gabriel Dimisianu, care a remarcat 'larga şi călduroasa participare' a publicului la eveniment, a afirmat că în volum 'există mai multe planuri narative prin care cititorul este adus să treacă', în toate povestirile existând 'metafora statuii spre care priveşte omul'. 'Lumea povestirilor lui Vosganian este una eroică, aşa cum este, în acelaşi timp, una banală, comună, naraţiunea desfăcându-se în mai multe planuri, prin forţa de a ne crea o lume pe care crezi că o ştii, că o cunoşti, dar care ţi se revelează, de fapt, de autor', consideră Dimisianu.

Criticul Dan Cristea, directorul revistei 'Luceafărul', a evidenţiat 'rolul de povestitor' al lui Varujan Vosganian, care 'îmbină fantasticul cu realul şi misticul', autorul fiind 'prozatorul dezmoşteniţilor sorţii', 'un dostoievskian, un prozator al celor umiliţi şi obidiţi', cu un stil enciclopedic.

Criticul Daniel Cristea-Enache a arătat că 'prin puţini prozatori de astăzi' vede 'acel enciclopedism' remarcat la Varujan Vosganian, 'o poftă vitalistă, organizată epic într-o compoziţie literară absolut deosebită'. În opinia criticului, prin adresabilitatea sa, şi volumul lansat, asemenea 'Cărţii şoaptelor', va putea fi uşor tradusă uşor.

Actorul Constantin Florescu a citit pagini din 'Jocul celor o sută de frunze şi alte povestiri', mărturisind 'umilinţa onorant-admirativă de a citi din Varujan Vosganian'.

Apărut de curând în colecţia 'Fiction Ltd.' a Editurii Polirom şi în ediţie digitală, 'Jocul celor o sută de frunze' este, aşa cum declara autorul, ''iniţierea în realismul magic al unei Cărţi a şoaptelor a poporului român, cele şase povestiri ale volumului vorbind despre neliniştile, căutările şi incertitudinile noastre, despre atâtea traume încă nevindecate''.

Varujan Vosganian s-a născut la 25 iulie 1958, în Craiova. Este preşedintele Uniunii Armenilor din România şi prim-vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor.

Lucrările sale includ trei volume de poezie - 'Şamanul albastru' (1994), 'Ochiul cel alb al reginei' (2001), 'Iisus cu o mie de braţe' (2005) -, precum şi volumul de nuvele 'Statuia comandorului' (1994), pentru care a primit Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti.

La Editura Polirom a mai publicat romanul 'Cartea şoaptelor' (2009; ediţia a II-a, 2012), care a fost distins cu Premiul 'Cartea anului 2009' acordat de revista 'România literară', Premiul 'Ion Creangă' al Academiei Române (2009), Premiul revistei 'Convorbiri literare', secţiunea proză (2009), Marele Premiu pentru Proză - Trofeul 'Mihail Sebastian', Premiul revistei 'Observator cultural', secţiunea proză (2009), şi a fost nominalizat la Premiile Uniunii Scriitorilor din România.