Ziua Crucii. Se întâmplă numai ASTĂZI: Dacă o descoperi te VINDECI de orice BOALĂ
Înălţarea Sfintei Cruci este prăznuită în fiecare an la data de 14 septembrie, în amintirea evenimentelor din anul 335, când a fost descoperită Crucea pe care a fost răstignit Iisus.
În Calendarul popular, în semn de evlavie, în ziua acestui praznic împărătesc, creştinii sunt chemaţi să respecte tradiţiile moştenite din moşi strămoşi pentru a fi sănătoşi şi pentru a păstra sporul în casa lor.
În ziua praznicului împărătesc, în semn de cinstire a Crucii celei Adevărate, în fiecare biserică Crucea este aşezată în mijlocul sfântului lăcaş. Creştinii vin să se închine la Sfânta Cruce şi s-o împodobească cu multe flori. În această zi de post, credincioşii meditează la jertfa Mântuitorului şi se roagă pentru sănătatea tuturor membrilor familiei.
În această zi, strugurii din ultima tufă de vie nu se culeg. În limbaj popular, ciorchinii neculeşi se numesc “Strugurii lui Dumnezeu” şi sunt destinaţi păsărilor cerului pentru ca acestea să nu mănânce strugurii acelor gospodari din recolta anului viitor. Totodată, în această zi, podgorenii sărbătoresc rodul noii recolte cu bucate alese, cu muzică şi băutură.
Citeste si: TAINA BOTEZULUI e plină de păcate. CE se feresc PREOŢII să spună
Ziua Crucii, aşa cum se numeşte sărbătoarea împărătească Înălţarea Sfintei Cruci în popor, este cinstită prin post şi praznice. Mulţi credinţioşi împlinesc postul negru pentru sănătatea familiei, pentru spor şi pentru bunăstarea gospodarilor.
În calendarul popular există credinţa că în Ziua Crucii, şerpii, înainte de a se retrage în ascunzătorile lor secrete sub pământ se adună mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi după acest ritual ei “dau naştere “ unei pietre nestemate cu puteri magice. Piatra aceasta fermecată are puterea să vindece orice boală, dar poate să fie descoperită în locuri retrase numai de persoanele foarte credincioase.
În Ziua Crucii nu se mănâncă usturoi, prune, nuci şi pepeni, deoarece aceste alimente se aseamănă cu forma crucii.
Nucii din gospodăriile în care ritualul nu a fost împlinit de Sfântă Măria Mică se bat astăzi. Tot acum, se adună din păduri şi ramurile de alun. Tradiţia spune că atunci când sunt recoltate în Ziua Crucii, ramurile acestor fructe primesc puteri miraculoase şi devin unelte folositoare fântânarilor, care vor să depisteze noi izvoare subterane.
În tradiţia populară, frunzele şi florile de busuioc, menta, maghiranul şi cimbrul sunt plante magice şi se sfinţesc la biserică, iar în timpul slujbei se păstrează lângă crucea bisericii sărbătorită în fiecare lăcaş de cult ortodox.
Florile de busuioc sfinţite în această zi alină durerile, chiar şi migrenele puternice sau durerile de dinţi. În mediul rural, cu crenguţe de busuioc aprinse se afumă bolnavii de friguri. Busuiocul se pune şi în vasele cu apă pentru păsări, în perioada epidemiilor, pentru a le ocroti de boală.
Citeste si: PREOŢII, în stare de ŞOC! ADEVĂRUL despre IISUS HRISTOS ar putea distruge CREŞTINISMUL
Dacă tună în această zi va fi o toamnă lungă. În schimb, dacă se adună un cârd de ciori gălăgioase, va cădea bruma. Înainte de Ziua Crucii nu este bine să se culeagă călinele, pentru că, în acest caz, în ajunul sărbătorii,va fi o noapte geroasă.
Ziua Crucii vesteşte că vara s-a sfârşit şi toamna îşi intră , cu adevărat, în drepturi.