2013, cel mai bun an economic din istoria post-1989

Astfel, găsim România la începutul anului 2014 stabilă macroeconomic, beneficiind de încrederea investitorilor ca urmare a dobânzii mai mici şi maturităţi-record, de 30 de ani.

Guvernanţii susţin că 2013 a fost cel mai bun an economic din istoria de după Revoluţie şi prognozează un 2014 la fel de bun. Iar datele statistice le dau dreptate: cel mai mare PIB din istoria postdecembristă; una dintre cele mai mari creşteri economice din UE; cel mai mic deficit bugetar de după intrarea în UE; cea mai mică rata a inflaţiei; cel mai mic deficit de cont curent din perioada postdecembristă; randamente de minim istoric la împrumuturile interne şi externe.

„Anul 2013 a fost cel mai bun pentru economie. Am avut cea mai mică rată a inflaţiei, iar ce e important este că e mai mică decât cu cât am crescut noi veniturile. Anul agricol a fost unul dintre cei mai buni. Anul acesta, dincolo de alegeri şi referendum, vreau să vă rog pe toţi să stabilim targeturi de creştere a economiei, de deficit, de proiecte concrete. Trebuie să le spunem oamenilor ce vrem să facem", a declarat premierul Victor Ponta miercuri, la începutul şedinţei de Guvern.

Revenind la anul care tocmai s-a încheiat trebuie să trecem în revistă şi faptul că România a avut cea mai mare creştere a producţiei industriale din UE şi că exporturile au fost la un nivel record. De asemenea, ţara noastră se poate mândri cu cea mai mare creştere a producţiei auto din UE, iar rata de absorbţie a fondurilor europene s-a mărit de 4 ori, crescând de la 8,5% la 34%. Însă cel mai important rămâne faptul că puterea de cumpărare a crescut, ca urmare a creşterii veniturilor şi stagnării şi chiar ieftinirii preţurilor (ieftinirea alimentelor în 2013 a fost determinată în cea mai mare măsură de producţia agricolă record şi de reducerea TVA la pâine). Un lucru mai puţin cunoscut este faptul că anul trecut numărul de locuri de munca a crescut cu 66.000, în comparaţie cu perioada 2009-2011 când s-au pierdut peste 700.000 de locuri de muncă.

Faptul că ţara noastră este pe drumul cel bun vine şi din faptul că educaţia şi sănătatea au primit atenţia cuvenită din partea guvernanţilor. Cu toate că sunt multe probleme în aceste domenii trebuie remarcate progresele. Potrivit Comisiei Europene, bugetul educaţiei din România a avut în 2013, comparativ cu anul 2012, cea mai mare rată de creştere din cadrul Uniunii Europene. Acest lucru a permis investiţii în infrastructura şcolară, a permis introducerea de burse pentru elevii din învăţământul vocaţional şi tehnic, a alocat mai multi bani pentru programele sociale şi s-a luat decizia creşterii salariilor profesorilor debutanţi. Pentru sănătate s-a prevăzut un buget în creştere cu 2,5 miliarde mai mult faţă de 2013, ajungându-se până la 7,8 miliarde, iar pentru medicii şi farmaciştii rezidenţi se acordă o bursă lunara neimpozitată de 150 euro.

Toate aceste lucruri bune oferă prespective încurajatoare pentru 2014, însă nu trebuie să uităm de ameninţările care ne bat la uşă. Guvernatorul Mugur Isărescu a precizat într-un interviu acordat Mediafax că cel mai mare pericol pentru România în 2014 rămâne „decizii politice interne care să nu fie înțelese bine pe plan extern și care să determine mișcări bruște și masive de capital”. Altfle spus, Guvernul BNR a recomandat politicienilor să păstreze stabilitatea politică din 2013. Cu toate că Traian Băsescu nu încetează să ne denigreze ţara pe plan extern, Victor Ponta pare decis să-şi vadă de guvernare, iar Crin Antonescu să ducă lupta politică cu sistemul băsist. Dacă se menţine stabilitatea politică şi în 2014, cu siguranţă avem şanse mari să avem un an economic la fel de bun ca cel din 2013.