2013: Tragem linie la fondurile europene și nu e rău deloc
Anul 2013 a fost, fără îndoială, un an record pentru absorbția de fonduri structurale și de coeziune în România. După creșterea considerabilă din a doua jumătate a anului 2012, care a făcut ca rata de absorbție să ajungă de la 8% (mai 2012) la 14,9% (31 decembrie 2012), în 2013 cuantumul banilor europeni atrași a depășit dublul celui cu care s-a încheiat 2012.
Potrivit Ministerului Fondurilor Europene, la 30 decembrie 2013, rata de absorbție este de 33,47%, ceea ce înseamnă aproape 6,5 miliarde de euro. Practic, în anul care tocmai s-a încheiat, România a atras mai mulți bani europeni decât în întreaga perioadă 2007 – 2012. Dacă în primii 5 ani ai actualului exercițiu financiar, țării noastre i-au fost rambursate 2,2 miliarde de euro, în 2013 sumele rambursate de Comisia Europeană s-au ridicat la 2,88 miliarde de euro. În ceea ce privește sumele solicitate de România (declarații de cheltuieli transmise spre decontare), cuantumul acestora din anul care tocmai s-a încheiat se ridică la 3,57 miliarde de euro.
Ce înseamnă această performanță din 2013? România a înregistrat cea mai mare creștere din UE a ratei de absorbție în 2013 comparativ cu perioada 2007 – 2012: 115 procente, ocupând detașat prima poziție în clasament. Țara noastră este urmată de Italia (59% creștere), Grecia (46%) și Olanda (42%). Pe ultimul loc se află Marea Britanie, cu 11 procente creștere în 2013.
Un al alt record atins în 2013 a fost acoperirea integrală a contribuției României la UE prin rambursările primite din fonduri structurale și de coeziune. Cu alte cuvinte, în ceea ce privește aceste fonduri structurale și de coeziune (care nu includ banii europeni pentru agricultură sau pescuit, spre exemplu), România a ajuns să fie „pe plus”, să beneficieze de mai mulți bani decât a contribuit la bugetul UE.
Bineînțeles că acestor performanțe li se adaugă și deblocarea tuturor programelor operaționale care s-au aflat în presuspendare din cauza neregulilor și fraudelor din perioada 2009 – 2011. În urmă măsurilor luate de partea română, Comisia Europeană a reluat fluxul de plăți prin POS Mediu, POS DRU, POR, POS Transport și prin Programul Operațional de Pescuit.
Iar ceea ce face tabloul anului 2013 sa fie și mai de succes în privința fondurilor europene este obținerea unei extensii a duratei în care pot fi cheltuiți banii de la UE. În urma unei decizii a Parlamentului European din noiembrie 2013, România va avea la dispoziție un an în plus pentru a cheltui fondurile alocate pentru 2011 și 2012, evitând astfel pierderea unor sume importante care nu au fost accesate la timp.
Dacă anul 2014 va fi cel puțin la fel de bun precum cel care s-a încheiat, mitul „eșecului” și „dezastrului” absorbției fondurilor europene în România va fi demontat, printr-o recuperare spectaculoasă la final de exercițiu financiar, de o proporție egală cu eșecul major din primii ani de apartenență la UE.