25 iunie – tradițiile românești revin în Europa

În cazul produsului românesc problema era constituită din prezența bicarboonatului în compoziția cărnii de mici.

Bicarbonatul de sodiu, adăugat pentru a frăgezi compoziţia şi pentru a păstra împreună amestecul de carne și mirodenii, există în toate rețetele de mici care s-au păstrat din perioada antebelică, când acest preparat culinar și-a făcut apariția în berăriile bucureștene. Problema era că, în vara anului trecut, atunci când a apărut regulamentul european care a oprit exportul de carne de mici, printre aditivii interzişi figurau bicarbonatul de sodiu, dar și un conservant şi un antioxidant, folosiţi în reţeta tradiţională.

"Bicarbonatul de sodiu se poate folosi în carnea crudă tocată, dar se poate folosi şi când vrei să maschezi un miros al cărnii. De aceea, Uniunea Europeană nu l-a agreat. Prima reţetă cunoscută de mici datează din 1902 şi specifică bicarbonatul în cantitate de 2-3 grame la un kilogram de carne[…]Dacă nu se foloseşte bicarbonat, micul seamănă cu o chiftea", explica în mai 2013, preşedintele Patronatului Romalimenta, Sorin Minea.

De atunci, reprezentații ministerului Agriculturii și ai patronatelor din industria cărnii au încercat să obțină de la Uniunea Europeană o derogare în ceea ce privește folosirea bicarbonatului, derogare care ar fi permis continuarea comercializării acestui produs și în spațiul comunitar. În februarie 2014, Comitetul Permanent pentru Lanţul Alimentar şi Sănătatea Animalelor (SCFCAH), organism UE însărcinat cu acest tip de probleme, trebuia să ia o decizie în acest sens, dar se pare că state ca Olanda sau Germania s-ar fi opus derogării.

Pe cale de consecință, problema a fost amânată până în luna iulie, dar la presiunea mai multor state, inclusiv al României, Comitetul SCFCAH s-a reunit la 10 martie pentru a lua o decizie în privinţa modificării listei aditivilor pentru produsele tradiționale. În final, România a obţinut derogarea de care avea nevoie în ceea ce privește de carnea de mici. Hotărârea obţinută permite astfel folosirea anumitor aditivi doar pentru prepararea pastei de mici, dar va rămâne interzisă pentru alte produse. Totodată, decizia a permis României să exporte din nou mici în Uniunea Europeană.

Dincolo de evenimentul în sine, derogarea primită de România în problema pastei de mici demonstrează că, atunci când există conlucrare între reprezentanții mediului de afaceri și autorități, se pot obține rezultate inclusiv în fața birocrației europene, care uneori este mult prea complexă. În final, producătorii români de carne de mici care au capaciatea de a fi competitivi pe Piața Comună și care oferă produse de calitate vor avea de acum oportunitatea de a comercializa pastă de mici și în alte state ale UE, dându-le europenilor ocazia să guste dintr-un produs autentic românesc.