A redevenit România „grânarul Europei”?
Anul acesta agricultura românească a dovedit că are un potențial uriaș de creștere și, în măsura în care cabinetul va continua să îi sprijine în mod activ dezvoltarea, sunt șanse să asistăm în perioada care urmează la o schimbare tot mai puternică a structurii exporturilor agroalimentare românești.
Pe fondul unui an agricol excelent, România a reușit să redevină ”grânarul Europei”. Astfel, un comunicat transmis de către ministerul de resort anunță că, pentru prima dată de la Revoluție încoace, am reușit să exportăm mai multe produse agroalimentare decât importăm.
Știrea, complet ignorată de către mass-media în contextul tensiunilor de pe scena politică, demonstrează eficiența politicilor de stimulare a agriculturii românești implementate de la preluarea guvernării de către USL. Desigur, agricultura românească a beneficiat în 2013 de condiții climatologice favorabile. Dar performanța de catre vorbește MADR nu ar fi putut fi obținută fără cele aproape 3 miliarde de euro de care fermierii români au beneficiat sub formă de plăți directe sau programe de dezvoltare rurală.
Urmare a acestor măsuri, agricultura românească a reușit să înregistreze producții record la aproape toate categoriile de produse agroalimentare. Și, ca urmare, cererea de produse din piața internă a putut fi acoperită într-o proporție mai mare din surse interne, de unde și ritmul mai lent față de alți ani de creștere a importurilor.
Un alt factor care a contribuit la pozitivarea balanței comerciale pe zona exporturilor agroalimentare este reprezentat de eforturile diplomatice ale cabinetului Ponta pentru dezvoltarea relațiilor comerciale. Aceste eforturi au condus la deschiderea de noi piețe importante pentru exporturile agroalimentare românești, cum ar fi China sau Turcia.
Totodată, trebuie ținut cont și de măsurile prompte prin care autoritățile de la București au controlat acele scandaluri care riscau să afecteze credibilitatea de care se bucură produsele agroalimentare made in România. Scandalul cărnii de cal sau al cărnii de pui infestate de la Avicola Călărași ar fi putut să lase urme adânci în balanța comercială a României pe zona agroalimentară. Din fericire, acest lucru nu s-a întâmplat și discutăm astăzi, după primele trei trimestre ale anului, despre un un excedent de 10 milioane de dolari, în condițiile în care exporturile agroalimentare au crescut cu 22% la 4,6 miliarde de dolari (3,5 miliarde de euro).
Desigur, situația nu este complet roză. Din punct de vedere calitativ, exporturile românești sunt încă în mare parte compuse din produse brute, care au așadar o valoare adăugată relativ mică.
Totuși, anul acesta agricultura românească a dovedit că are un potențial uriaș de creștere și, în măsura în care cabinetul va continua să îi sprijine în mod activ dezvoltarea, sunt șanse să asistăm în perioada care urmează la o schimbare tot mai puternică a structurii exporturilor agroalimentare românești. Iar în acest sens, o contribuție majoră o vor avea fondurile europene, zonă în care cabinetul a făcut mari eforturi pentru a simplifica birocrația și a crește astfel accesul fermierilor români la bani ieftini, care să îi ajute în dezvoltarea afacerilor.