Câteva mituri despre reducerea ratelor

Înainte de toate, trebuie menţionat că măsurile vizate de Executiv sunt adresate oamenilor. Un public-ţintă de aproximativ un milion de români care întâmpină dificultăţi reale în a-şi achita datoriile la bănci. Totodată, trebuie spus clar şi apăsat că acei români care nu mai pot plăti integral ratele bancare au ajuns în această situaţie şi din cauza modului dezastruos în care guvernările girate de Traian Băsescu au înţeles să gestioneze perioada crizei economice. În locul unor măsuri de sprijinire a oamenilor, Guvernele Boc şi Ungureanu sub patronajul lui Traian Băsescu au purces la tăieri salariale, reduceri ale pensiilor şi disponibilizări în masă.

În acest context trebuie privite şi interpretate măsurile anunţate recent de premierul Ponta. Ele au un caracter reparatoriu şi vizează scoaterea la liman a acelor români care s-au împrumutat la bănci, prin acordarea unui credit fiscal pe o perioadă de doi ani, facilitate care oferă o plasă de siguranţă debitorilor şi care asigură implicit o stimulare a consumului.

Până una alta, spre deosebire de guvernările anterioare de tristă amintire, Cabinetul Ponta a demonstrat prin fapte că are viziune şi adoptă politici menite să asigure stimularea economică şi creşterea nivelului de trai. România a fost stabilizată macroeconomic, fondurile europene au fost absorbite într-un ritm excelent comparativ cu situţia existentă până în 2012, pensiile au fost indexate, salariile au fost reântregite, salariul minim pe economie a crescut succesiv urmand a ajunge la 900 de lei în vară, agricultura a prosperat nu numai datorită condiţiilor meteo, dar şi graţie măsurilor asumate de Executiv, exporturile au urcat la un nivel record, inflaţia a scăzut la 1,6%, alt nivel record din 1990 încoace, iar încrederea investitorilor a fost recâştigată. Sunt doar o parte a realizărilor USL care oferă motive suficiente pentru a credita în continuare Cabinetul Ponta. Deci, prin prisma lucrurilor bune realizate până acum, este firesc ca premierul să beneficieze în continuare de încredere fiindcă a dovedit că ştie ce face, iar impactul măsurilor adoptate de guvern a fost de fiecare dată unul pozitiv.

Revenind la atacurile adversarilor politici, ale reprezentanţilor mass-mediei aservite Cotroceniului şi ale „analiştilor” partizani, aceştia au propagat tot soiul de scenarii, unul mai fals ca altul, încercând să discrediteze planul de măsuri anunţat şi asumat de Cabinetul Ponta.

Care sunt aceste ipoteze aruncate în dezbaterea publică? Prima dintre ele ar fi aceea că reducerea ratelor pentru cei care au de rambursat credite bancare nu ar stimula consumul. Nimic mai fals. Din moment ce vor plăti băncilor doar jumătate din suma pe care o datorau lunar, înseamnă că acei români vor rămâne cu mai mulţi bani în buzunar. Aceşti bani se vor duce în consum, fie că vorbim de plata facturilor, achiziţia de bunuri de larg consum sau de achitarea costurilor cu utilităţile. Cu alte cuvinte, statul scuteşte acel debitor de plata integrală a datoriei lunare către bancă, iar cu banii economisiţi va fi stimulat consumul.

Un alt scenariu fals avansat în anumite medii ar fi acela că reeşalonarea creditării nu ar stimula creşterea economica. Conform statisticilor existente însă, consumul populaţiei reprezintă principalul vector al PIB în România. Prin urmare, consumul va stimula implicit şi creşterea economică. Astfel, vorbim despre punerea în mişcare a unui întreg angrenaj. Daca se consumă mai mult înseamnă că se cumpară mai mult, deci, se produce mai mult. Rezultă astfel o creştere a veniturilor, deci şi un volum mai mare de taxe pe care statul le colectează. În aceeaşi logică, cresc veniturile, ceea ce angajează o stimulare a consumului. Per ansamblu, toată economia ţării are de câştigat.

Criticii Guvernului Ponta nu au ezitat să acuze că măsura ar fi una cu bătaie electorală. Din nou, o astfel de retorică nu are corespondent în realitate. S-ar fi putut discuta despre un eventual caracter populist al reeşalonării creditelor, dacă pe anul 2014 nu ar fi continuat ajustarea fiscală. Astfel, în 2013, deficitul bugetar a fost de 2,5% iar pe anul în curs tinţa de deficit este de 2,2% din PIB. Din moment ce Executivul şi-a asumat o continuare a trendului de scădere a deficitului bugetar şi pe anul 2014 – care va fi marcat de două momente electorale – înseamnă că întreg eşafodajul pe care este construită argumentaţia reducerea ratelor bancare = măsură electorală cade. În altă ordine de idei, aplicarea schemei de sprijin pentru românii care au de plătit credite la bănci de către un guvern politic nu transformă măsura într-una electorală.

De asemenea, alţi aşa-zişi specialişti în economie au sugerat că măsura anunţată de Cabinetul Ponta ar fi reprezenta o grea moştenire pentru guvernele viitoare, începând cu 2016. O asemenea teză nu are acoperire. Efectele previzionate ale relansării consumului şi influenta asupra creşterii economice, asupra colectării la buget sau asupra locurilor indică, potrivit calculelor macroeconomice, un impact bugetar nesemnificativ de numai 0,1% din PIB pe anul 2016.

Nu în ultimul rând, în spaţiul public a fost acreditată ipoteza conform căreia sprijinul oferit de stat ar veni în ajutorul băncilor şi doar prin ricoşeu în sprijinul debitorilor. Argumentul nu are nici un fel de susţinere în realitate. Băncile nu au obligativitatea de a intra în acest program, fiind la latitudinea fiecărei instituţii bancare. Apoi, măsura a fost discutată cu BNR care şi-a dat girul pentru implementarea ei, Banca Centrală fiind recunoscută pentru abordarea raţională şi responsabilă în relaţia dintre bănci şi clienţi. Iar cel mai important contraargument la falsele scenarii alimentate în spaţiul public este dat de abordările similare ale altor state. Spre exemplu, Italia sau Islanda şi-au asumat politici similare prin care au intervenit în sprijinirea populaţiei cu debite bancare, afectată de perioada complicată a recesiunii economice.

Dincolo de încercările de defăimare, adevărul este că măsura de reducere a ratelor propusă de Guvernul Ponta îşi va arăta beneficiile după ce va fi implementată. Iar de câştigat vor avea acei români care întâmpină dificultăţi în plata ratelor la bănci precum şi economica României în ansamblu, prin stimularea consumului.