Acordul cu FMI mai există doar formal

“Am decis să nu aprob acest memorandum, pentru că pe pagina a treia este făcută menţiunea majorării accizei la carburanţi cu 7 eurocenţi pe litru. Nu-mi voi asuma această măsură pe care o consider antieconomică şi împotriva şanselor de relansare a economiei.(…) Această acciză suplimentară, care e de 7 cenţi pe hârtie, la pompă va fi de 12 cenţi, căci i se aplică TVA şi se adaugă inflaţia din 2014. Este vorba de 52 de bani la motorină şi 53 de bani la benzină. Efectele vor fi creşterea preţurilor, o creştere suplimentară a inflaţiei, foarte multe IMM-uri şi companii de transport care vor intra în insolvenţă sau faliment şi cel mai rău efect va fi la adresa celor pe care Guvernul spune că vrea să-i ajute”, a subliniat şeful statului în mesajul transmis de la Cotroceni.

Abordarea şefului statului denotă iresponsabilitate. În numele unor interese de factură electorală, Traian Băsescu periclitează stabilitatea ţării. Fiindcă existenţa unui acord preventiv de tip stand-by cu FMI oferea ţării noastre o plasă de siguranţă, adică o linie de finanţare pe care România ar fi putut-o accesa în cazul în care economia europeană ar fi dat semne de slăbiciune sau în cazul în care depăşirea perioadei de recesiune s-ar fi dovedit dificilă.

În acest context, gestul lui Traian Băsescu aruncă în aer un angajament extrem de important pentru ţara noastră. Fiindcă fără semnătura preşedintelui, acordul cu FMI nu este în funcţiune, în ciuda tuturor intoxicărilor venite dinspre Cotroceni care încearcă să acrediteze contrariul. Conform uzanţelor, între FMI şi statele care solicită împrumuturi, Fondul nu acceptă nicio scrisoare de intenţie care nu e semnată de toţi responsabilii. Deci, acordul cu FMI mai stă în picioare pur teoretic, mai ales dacă luăm în considerare că board-ul Fondului va amâna discuţia privind acordul cu România, discuţie programată iniţial pentru 18 decembrie şi care va fi cel mai probabil reprogramată pentru februarie sau martie 2014.

Efectul boicotării memorandumului de către Traian Băsescu a fost de altfel resimţit imediat pe piaţa interbancară. Dacă până luni cotaţia euro la BNR era în jurul a 4,43 lei, la începutul acestei săptămâni, pe fondul anunţului şefului statului, euro a urcat rapid, fiind cotat la 4,46 lei în şedinţa de marţi. Ceea ce înseamnă un cost suplimentar pentru toţi românii care au credite şi rate la bănci, mai ales dacă semnalul de instabilitate se va permanentiza, iar cursul va urca vertiginos şi în zilele care urmează.

Acum când intră în ultimul său an de mandat ca preşedinte, în loc să acţioneze consensual şi responsabil în raport cu obiectivele de maximă importanţă ale României, Traian Băsescu îşi amplifică dimensiunea sa conflictuală. Un model pe care românii l-au suportat cu stoicism timp de nouă ani şi care va fi consemnat drept o pagina neagră în istoria democraţiei româneşti postdecembriste.