Afacerea Nana – protejată de secretul bancar?

În timp ce Birourile Permanente Reunite ale celor două Camere ale Parlamentului au dat undă verde Comisiei Călărași, ce urmează să analizeze afacerea imobiliară de la Nana din perspectiva corectitudinii tranzacției, comisia de anchetă de la Senat, care evaluează condițiile în care a fost acordat creditul către Ioana Băsescu, și-a intrat în pâine.

Comisia a început lucrările cu audierea președintelui CEC Bank, Radu Ghețea. Numai că președintele CEC Bank se pare că a fost extrem de ”zgârcit” în declarații nu doar în fața mass-media, dar și a membrilor Comisiei.

După audieri, Radu Ghețea s-a mărginit să declare în fața mass-media că a fost chemat să dea explicații și că i s-a solicitat de către membrii Comisiei să prezinte o serie de date cu caracter statistic. S-a aflat ulterior pe surse că Radu Ghețea ar fi refuzat să răspundă la unele dintre întrebările care i-au fost adresate, sub pretextul că informațiile solicitate ar încălca secretul bancar, așa cum este el stabilit prin lege.

Desigur, până la un punct, argumentul este valid, acordarea unui credit implicând o anume doză de confidențialitate. Totuși, faptul că președintele CEC Bank se prevalează de acest argument nu este deloc în măsură să ajute la repararea daunelor de imagine pe care scandalul creditului luat de către Ioana Băsescu le-a produs instituției pe care o conduce.

Din perspectiva acestor daune, Radu Ghețea ar fi trebuit să facă tot ceea ce îi stă în putință pentru a sprijini activitatea comisiei parlamentare de anchetă de la Senat. Se pare însă că președintele CEC Bank ar fi făcut exact contrariul, afișând o atitudine ironică în timpul dezbaterilor și refuzând să răspundă la întrebările senatorilor. Or, prin această abordare, președintele CEC Bank nu face decât să alimenteze speculațiile conform cărora acordarea respectivului credit s-ar fi desfășurat cu încălcarea normelor legale.

Iar această impresie negativă pe care Radu Ghețea a lăsat-o în urma audierii sale în comisia de anchetă de la Senat riscă să anuleze complet impactul pozitiv al concluziilor evaluării desfășurate de BNR. În acest sens, este de reținut că, după audierea din Senat, directorul Direcţiei de Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză, a declarat că raportul Băncii Naționale privind creditul acordat Ioanei Băsescu concluzionează că „s-a acordat în condiţii de respectare a normelor interne ale CEC şi a normelor de prudenţă ale BNR”.

În plus, faptul că acum Radu Ghețea invocă secretul bancar pentru a nu furniza informații complete comisiei senatoriale de anchetă i-ar putea determina membrii acesteia să sesizeze organele de anchetă, chiar dacă, de principiu, o asemenea ipoteză nu a fost luată în considerare până acum. Or, în cazul în care comisia va decide să facă o asemenea sesizare, președintele CEC Bank nu va mai putea invoca secretul bancar pentru a ascunde prevederile contractuale, în fața procurorilor asemenea date trebuind să fie dezvăluite. În schimb, daunele de imagine aduse CEC-ului, care și așa nu se află printre băncile favorite ale românilor, vor fi dificil de cuantificat.