Gheţea pune piedici în calea aflării adevărului despre creditul Ioanei Băsescu

În paralel cu întâlnirea Birourilor Permanente reunite în care s-a decis formarea Comisiei Călăraşi, luni au avut loc şi primele audieri ale Comisiei de buget-finanţe din Senat în legătură cu activitatea CEC. Obiectivul acestei comisii este acela de a investiga condiţiile în care fiica cea mare a preşedintelui României, notarul Ioana Băsescu, a obţinut creditul de la CEC care i-a permis să achiziţioneze terenul de 300 de hectare din comuna Nana.

Aşa cum a fost anunţat încă de săptămâna trecută, luni au fost audiaţi preşedintele CEC Bank, Radu Gheţea, directorul Direcţiei de Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză şi ministrul Economiei, Daniel Chiţoiu. Dintre aceste trei mărturii, cea mai aşteptată a fost cea a lui Radu Gheţea, actualul şef al Casei de Economii şi Consemnaţiuni fiind chemat să explice în ce condiţii i-a fost acordat Ioanei Băsescu creditul în valoare de peste un milion de euro de la care a pornit întregul scandal.

În loc să lămurească situaţia, audierea domnului Gheţea nu a făcut decât să ridice şi mai multe semne de întrebare. Încă de la început, şeful de la CEC a precizat că nu va putea furniza Comisiei anumite informaţii, din moment ce acestea ar intra sub incidenţa legii secretului bancar. În schimb, Gheţea a afirmat în repetate rânduri că acordarea de către CEC Bank a creditului cerut de Ioana Băsescu s-a desfăşurat respectând normele impuse de BNR, deşi creditul respectiv face parte din categoria creditelor care „nu sunt pe raft”. Aprobarea unor astfel de credite ar fi în conformitate cu normele BNR, dar procedura internă este diferită, din moment ce simularea creditului se face de către o comisie internă şi de comitetul de direcţie al CEC. Desigur, afirmând că doreşte să protejeze Banca şi pe clienţi ei, Radu Gheţea nu le-a putut oferi senatorilor detalii specifice despre creditul Ioanei Băsescu, promiţând în schimb că va veni cu date statistice generale despre aceste credite preferenţiale.

Comportamentul lui Radu Gheţea din faţa Comisiei senatoriale este suspect în condiţiile în care nevoia păstrării secretului bancar invocată de şeful CEC a fost încălcată chiar de către Ioana Băsescu, prin publicarea contractului de vânzare-cumpărare, a contractului de ipotecă şi a contractului de credit aferente respectivului teren. Cu alte cuvinte, întrebările la care trebuia să răspundă preşedintele CEC erau legate exact de condiţiile în care banca pe care o conduce a decis acordarea acestui credit. Aşa cum se spune şi în lege, un credit de o valoare atât de mare poate fi acordat doar cu acordul comitetului de direcţie al CEC, prezidat de acelaşi Radu Gheţea.

În realitate, Radu Gheţea nu a făcut decât să le ceară senatorilor să îl creadă pe cuvânt în ceea ce priveşte corectitudinea acordării unui credit preferenţial pentru fiica lui Traian Băsescu, promiţând în schimb că va aduce date statistice generale despre acest tip de credite. Acestă atitudine nu trebuie însă să ne surprindă, din moment ce vorbim despre un om pus în funcţie de Traian Băsescu şi în favoarea căruia preşedintele a încercat să intervină pe lângă ministrul Economiei.

Comportamentul sfidător al lui Radu Gheţea în faţa Comisiei de buget-finanţe din Senat nu reprezintă decât un exemplu al modului în care apropiaţii lui Traian Băsescu s-au comportat în ultimii ani faţă de români. Acest episod din epopeea latifundiarului Traian Băsescu şi a oamenilor plantaţi de el în diferite instituţii trebuie să ne pună pe gânduri în legătură cu puterea pe care camarila din jurul preşedintelui încă o mai are.