Agricultura bio, o afacere profitabilă

Clima şi relieful din vestul ţării au făcut ca agricultura ecologică să câştige teren, iar asta se reflectă direct în profitul celor care lucrează pământul. De exemplu, la Frumuşeni, lângă Arad, un agricultor obţine 500.000 de euro anual dintr-o exploataţie de cătină ecologică, de altfel cea mai mare din România, potrivit digi24.

”Profitul obţinut, în cazul în care cultura produce ca a noastră, în jur de 20 de tone la hectar, costul unui kg este în jur de 80, 90 de cenţi şi se vinde cu 2 euro, 2 euro 50”, afirmă Alexandru Vulpe, inginer agricol.

Pe 18 hectare de pământ este cultivat acest produs, cu mare căutare în industria alimentară şi farmaceutică. Afacerea este una sigură, spun agricultorii, deoarece cătina este rezistenta la ger şi caniculă, dar și la dăunători.

”Trendul agriculturii mondiale este de înverzire. Cel puţin în Europa se discută de o agricultură înverzită. Asta presupune adoptarea de tehnologii ecologice şi cătina este una dintre cele mai rentabile culturi ecologice din zona temperată”, precizează Alexandru Vulpe.

Suntem într-o parcelă în care am semănat porumb. A fost fertilizată natural cu un produs: guanito, obținut din Insulele Guan. Pe o investiție în cultura bio, s-a mizat şi la Jamu Mare, o localitate aflată la aproximativ 70 de km de Timișoara. Pe o suprafaţă de peste 800 de hectare, agricultorii au ales să planteze grâu, porumb, secară, soia sau floarea soarelui, toate fertilizate cu un îngrășământ natural. Pe piață, producția de la Jamu Mare valorează de două ori mai mult față de cerealele crescute cu îngrășăminte chimice.

”Producția la hectar obținută în modul bio este de 2.500 de kg la hectar. Producția se vinde cam de două ori mai scump, dar noi, prin valorificare superioară, adică avem o moară și măcinăm, o brutărie, avem un beneficiu mai mare”, spune Octavian Pop, coordonator fermă agricolă.

Aproape toată recolta obţinută este valorificată în acest fel. Iar metodele alese sunt tot bio, unele fiind chiar ca pe vremea bunicilor: ”Naturalețea produselor se păstrează, în primul rând, prin măcinarea într-o formă tradițională cu o moară cu piatră”.

Cu o cifră de afaceri ce depășește 3 milioane de lei, agricultorii de la Jamu Mare nu se opresc aici. Doresc sa extinda investitia.

”Pe viitor, intenționăm să achiziționăm utilaje șă să dezvoltăm altfel de produse. Având cerele și leguminoase la noi cultivate în câmp, vrem să dezvoltăm să fie circuit închis, adică ce se produsce la noi se transformă la noi”, ne-a declarat Paco Magnani, proprietar de fermă agricolă.

”Producția ecologică în județul Timiș ocupă o suprafață destul de însemnată la nivel de țară. Avantajul este că, în momentul de față, aproape majoritatea producătorilor nu rămân pe stocuri cu producția ecologică”, afirmă Ionică Prohab, șef de serviciu la Direcția Agricolă Timiş.

90% din cultura de cereale de la Jamu Mare ajunge pe mesele românilor, spre deosebire de cea de cătină care este exportată în proportie de 95%.