Ambasadele occidentale s-au convins că super-imunitatea nu există

Acestea s-au grăbit să-şi exprime indignarea cu privire la amendamentele aduse Codului Penal, un lucru total de apreciat dacă considerau să solicite un punct de vedere şi din partea autorităţilor române înainte să iasă cu o poziţie publică. Cum s-a văzut modificările aduse Codului Penal nu crează nicio imunitate, parlamentarii pot fi în continuare cercetaţi şi sancţionaţi pentru fapte de corupţie, nu se desfiinţează DNA şi nici nu se restrâng atribuţiile ANI.

Ambasadele SUA, Marii Britanii, Germaniei şi Olandei au sărit ca arse atunci când au văzut în media din România aşa zisă lovitură pe care parlamentarii vroiau să o dea justiţiei. Ambasada SUA la Bucureşti a precizat că amendamentele la Codul Penal adoptate marţi „ar reprezenta un pas înapoi pentru România" şi acţiunea Parlamentului „este un semnal descurajator pentru investitori, care va afecta negativ economia României". Ambasada Olandei la Bucureşti a precizat că urmăreşte cu îngrijorare amendamentele la Codul Penal prin care Camera Deputaţilor a scos preşedintele şi parlamentarii din categoria funcţionarilor publici.

Din păcate, toate aceste ambasade nu au avut inspiraţia de a solicita clarificări din partea autorităţilor române şi au produs rău ţării noastre. Ministrul Titus Corlăţean a declarat că nu agrează astfel de practici. „Ca ministru al Afacerilor Externe eu am o aşteptare clară, firească, ca atunci când există preocupări, semne de întrebare, nelinişti din partea unor ambasadori sau ambasade să ne fie transmise direct la Ministerul de Externe, responsabililor din MAE şi mie personal ca ministru, şi nu să le aflăm prin intermediul presei. Este o practică pe care nu o înţeleg şi nu o agreez”.

Totuşi situaţia s-a detensionat ca urmare a intervenţiilor primului-ministru Victor Ponta şi a clarificărilor venite din partea Parlamentului. Premierul a precizat că pentru a se opri manipuarea pe acest subiect proiectul de modificare a Codului Penal şi cel privind amnistia trebuie discutate cu Ministerul Justiţiei, CSM şi Parchet, dar şi cu Comisia Europeană, înainte de a fi aprobat de Parlament. Premierul a acuzat şi propaganda privind desfiinţarea DNA. De asemenea, Parlamentul i-a invitat la discuţii pe ambasadorii îngrijoraţi de situaţia justiţiei din România. În final subiectul s-a clarificat, însă răul a fost făcut, dezinformările au funcționat. Cu toate acestea, chiar dacă pare o utopie, o declarație comună de susținere a Parlamentului din partea ambasadelor ar fi frumos.