Crin, halucinant

Astfel, pentru Antonescu, desele răzgândeli au devenit un gen de brand personal de care liderul liberalilor nu pare să poată scăpa nici când vine vorba de Roşia Montană, nici când se discută despre descentralizare, nici despre aprobarea Comisiei Călăraşi. Disperat să mai câștige câteva procente electorale, auto-intitulatul lider al opoziţiei jonglează cu opiniile sale şi cu deciziile politice ale partidului pe care îl conduce de parcă ar fi un clovn.

Din ciclul reprezentaţiilor de circ date de co-preşedintele USL face parte şi declaraţia sa de vineri, în care Crin Antonescu anunţa că PNL-ul va respinge şi modificările aduse de Camera Deputaţilor Codului penal, dar şi legea amnistiei. Mai halucinant este însă modul în care, imediat după ce se spală pe mâini de cele două acte legislative, liderul liberal recunoaşte cu nonşalanţă că PNL-ul a votat iniţial în favoarea modificării Codului. Una este să te răzgândeşti, dar alta este să recunoşti că ai făcut acest lucru, totul cu tonul de intelectual plin de el însuşi pe care Antonescu îl utilizează atât de frecvent. În acest moment nu m-ar mira ca până marţi, când se dă votul pe legea amnistiei, Crin să se mai răzgândească de vreo două-trei ori, în funcţie de cum s-a trezit cu faţa la ceraceaf. Dacă s-a trezit la timp....

Urmărind declaraţia mai marelui liberal, am avut acel sentimemt de déjà vu pe care în ultima vreme îl simt din ce în ce mai des atunci când Antonescu deschide gura ca să declare că a reconsiderat părea sa pe un anumit subiect. Incapacitatea celui de-al doilea om din stat de a-și asuma până la capăt o poziţie politică nu reprezintă deloc o calitate care să îl recomande pentru o asemenea poziție și cu atât mai puțin pentru cea la care aspiră, de președinte al României. Nu că primul om din stat ar fi mai consecvent decât Crin, dar haideţi să nu mai intrăm în detalii despre Traian Băsescu. Şi oricum, haideţi să nu mai repetăm catastrofa numită Băsescu.

Dacă în ceea ce priveşte legea amnistiei se poate vorbi despre o oarecare constanţă, din moment ce acelaşi Crin Antonescu ameninţa că deputaţii PNL vor părăsi şedinţa de plen în momentul votului, în ceea ce priveşte modificările aduse Codului Penal lucrurile stau altfel. În fond, liberalii au votat în favoarea modificărilor, atât în Comisia Juridică, cât şi în plenul Camerei, ca să nu mai vorbim de semnătura dată de preşedintele Senatului pe lege. Crin Antonescu ne-a obişnuit deja cu desele sale răzgândeli, uneori precedate de poziţii publice ambigue, şi mai tot timpul însoţite de afirmaţii belicoase la adresa partenerilor social-democraţi din USL, dar de data asta el a reuşit să ducă lucrurile la paroxism.

În vremea în care Traian Băsescu încerca să forţeze alegerile anticipate de pe urma cărora PDL-ul trebuia să devină cel mai puternic partid din România, fostul preşedinte al PNL, Călin Popescu-Tăriceanu, s-a ales cu porecla de Răzgândeanu. Pentru cei care îşi mai amitesc cum fostul prim-ministru a promis că îşi va da demisia, ca mai apoi să îşi reconsidere opinia, Crin Antonescu pare acum omul care a dus acest lipsa de coerenţă la extreme. Să fie oare vorba despre vreun blestem pe care preşedinţii PNL trebuie să îl îndure şi atunci Crin este doar o biată victimă? Nu cred.