AmCham România: Modificările la Codul Silvic ar putea avea efecte dezastruoase pe termen mediu şi lung

"În contextul inundaţiilor şi alunecărilor de teren din ultimii ani, ce au avut efecte catastrofale asupra anumitor regiuni din ţară, importanţa fondului forestier capătă conotaţii vitale pentru comunităţi, iar modificările propuse prin noul cod silvic - în special cea prin care se reduce suprafaţa pe care statul român este obligat să o împădurească - nu fac decât să înrăutăţească situaţia şi să pună în pericol siguranţa populaţiei din zonele predispuse acestor calamităţi', se notează în comunicatul AmCham.

Reprezentanţii AmCham România menţionează faptul că au luat act cu surprindere de noul proiect pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 - Codul Silvic, adoptat de Senatul României în şedinţa din 17 septembrie 2014 şi înaintat Camerei Deputaţilor, camera decizională, în procedură de urgenţă.

"Modificările propuse prin acest proiect nu sunt menite nici pe departe să rezolve problema dramatică a defrişărilor şi retrocedărilor ilegale, aşa cum au fost prezentate de Curtea de Conturi a României în anul 2013 în Raportul de audit privind 'Situaţia patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990- 2012'. În numele comunităţii de afaceri, ne exprimăm profunda îngrijorare cu privire la anumite prevederi ale proiectului ce nu par a fi măsuri care să asigure o securitate reală şi sustenabilă a fondului forestier, ca de exemplu: excluderea perdelelor de protecţie şi a păşunilor împădurite cu consistenţă mai mare sau egală cu 0,4, din fondul forestier; permiterea construcţiilor la 50 m faţă de liziera pădurii; reducerea obligativităţii statului român de a împăduri o suprafaţă de 2 milioane hectare până în 2035, la o suprafaţă de 1 milion hectare până în 2030', potrivit AmCham România.

În acest context, instituţia propune Camerei Deputaţilor o analiză aprofundată a proiectului de lege adoptat de Senat şi a efectelor dezastruoase pe care modificările propuse le-ar putea avea pe termen mediu şi lung asupra fondului forestier, a economiei şi a echilibrului ecologic - asupra viitorului acestei ţări şi al generaţiilor următoare.

De asemenea, AmCham România solicită Guvernului adoptarea de măsuri ferme şi imediate pentru soluţionarea problemelor legate de defrişările ilegale şi retrocedările abuzive de fond forestier. Printre măsurile propuse de AmCham România se numără iniţierea unui moratoriu de minim 6 luni în vederea suspendării concesiunilor şi a licenţelor de exploatare forestieră şi verificarea tuturor aspectelor legale şi a documentelor ce au stat la baza emiterii acestora, intensificarea controalelor efectuate de autorităţile abilitate în domeniul forestier şi aplicarea de sancţiuni prompte şi proporţionale cu impactul cauzat, măsuri imediate în cazurile de defrişări ilegale şi retrocedări abuzive supuse atenţiei publice de diverse părţi interesate şi sesizarea organelor abilitate, extinderea imediată a implementării sistemului de monitorizare în timp real a transporturilor de material lemnos (Sumal) în toate judeţele ţării, precum şi inventarierea zonelor afectate de defrişări masive şi stabilirea unui plan naţional de reîmpădurire.

'Politicile europene în domeniu, în speţă Programul comunitar de acţiune pentru mediu până în 2020 'O viaţă bună, în limitele planetei noastre' (PAM 7), publicat în noiembrie 2013, stabileşte viziunea Uniunii Europene în domeniul politicilor de mediu pe termen lung.Protejarea, conservarea şi ameliorarea capitalului natural al Uniunii este unul dintre cele trei obiective prioritare ale acestui program, pe care România trebuie să-l urmeze', se menţionează în comunicatul AmCham România.

Camera de Comerţ Americană în România (AmCham România) este cea mai reprezentativă asociaţie profesională de afaceri, înfiinţată în anul 1993 de un grup de companii americane, dar care reuneşte în prezent 370 de companii americane, internaţionale şi locale. Acestea au cumulat investiţii totale de peste 20 miliarde dolari, generând în jur de 200.000 de locuri de muncă.

În data de 17 septembrie 2014, Senatul României a adoptat o propunere legislativă prin care se permite autorizarea construcţiilor la distanţe mai mici de 50 de metri de liziera pădurii cu avizul structurii teritoriale a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.