Antonescu: Contăm pe sprijinul Poloniei pentru susţinerea R. Moldova în drumul spre UE

'Avem datoria de a ne implica mai mult, împreună, în procesele democratice din zona Parteneriatului Estic, indiferent de rezultatele Summitului de la Vilnius, prin proiecte concrete de susţinere a societăţii civile şi a consolidării instituţiilor democratice ale statului. Subliniez din nou: R. Moldova rămâne un interes special pentru România şi contăm pe sprijinul partenerilor polonezi pentru susţinerea Chişinăului în drumul spre Uniunea Europeană, aşa cum înţelegem şi respectăm sprijinul acordat de Varşovia Ucrainei. La fel de important consider că este ca statele noastre să fie în avangarda transmiterii unui semnal politic important către găsirea unei formule de integrare cât mai rapidă a Balcanilor de Vest în ceea ce numim 'European mainstream'', a spus Antonescu, la Institutul Polonez de Relaţii Internaţionale (PISM), unde a susţinut o prelegere pe tema colaborării polonezo-române.

El a precizat că Parteneriatul Estic rămâne un instrument esenţial pentru asigurarea stabilităţii şi consolidării drumului statelor din vecinătatea estică pe calea către democraţie, prosperitate şi consolidarea libertăţilor fundamentale.

'La Vilnius, Europa va da măsura viitorului său angajament şi al viziunii pe termen mediu şi lung în zona răsăriteană. Îmi exprim speranţa că acesta va fi un semnal politic puternic şi curajos, bazat pe viziune strategică şi recunoaşterea aspiraţiilor europene legitime cel puţin ale unora dintre statele partenere în Parteneriatul Estic. R. Moldova a dovedit că este şi se menţine 'povestea de succes' a acestui parteneriat şi merită o recunoaştere pe măsură', a arătat preşedintele Senatului.

În discursul său, Antonescu a vorbit despre criza economică, punctând că Polonia a fost printre puţinele ţări europene care a reuşit să evite cele mai grave efecte ale acesteia, iar România a evitat scenarii economice sumbre.

'Dar ceea ce ne îngrijorează este suprapunerea peste criza economică a unei crize de încredere crescânde în instituţii, în proiecte, în conducători. Criza încrederii unora în alţii şi în noi înşine ne poate afecta într-un mod mult mai periculos decât orice situaţie dificilă în plan economic sau financiar. Reflectarea acesteia în relaţiile dintre state duce inevitabil la crearea unui sentiment de nesiguranţă', a adăugat preşedintele Senatului.

El a afirmat că evoluţiile recente arată că a început un proces complex de redefinire a relaţiilor intra-europene şi transatlantice. În acest context, Antonescu a menţionat că o mai mare apropiere economică va conduce la consolidarea încrederii, amintind de noile negocieri dintre UE şi Statele Unite pentru un acord de liber schimb.

'Perspectiva construirii unei dimensiuni economice a Alianţei Nord-Atlantice este din ce în ce mai clară. Împărtăşesc această viziune care se conturează în jurul Alianţei şi vă asigur că România va contribui activ la crearea unui nou 'NATO economic'. Şi îmi exprim încrederea că ţările noastre vor merge 'umăr la umăr' pe acest drum', a spus Antonescu.

Preşedintele Senatului a mai afirmat că România şi Polonia au capacitatea şi datoria de a-şi uni forţele împotriva curentului îngrijorător al xenofobiei, extremismului şi naţionalismului care cuprinde Europa într-un ritm 'alarmant'.

'Este, cred, principala contribuţie pe care o putem aduce consolidării proiectului european', a indicat Crin Antonescu.

El a afirmat că România şi Polonia pot fi promotoarele relansării creşterii economice în Europa, prin promovarea creşterii sustenabile şi reindustrializării selective a acestor ţări, inovării şi cercetării, prin stimularea creării de 'start-up businesses' şi a parteneriatelor dintre mediul universitar, comunitatea de afaceri şi autorităţile locale.

'Polonia şi România sunt puncte cheie de intersecţie a două noi coridoare strategice care, pe de o parte, leagă Europa Centrală de Asia Centrală, un nou 'drum al mătăsii', şi, pe de altă parte, Europa de Nord de cea de Sud - Est (coridorul de transport intermodal Gdansk-Constanţa). Văd un potenţial economic uriaş al dezvoltării legăturilor comerciale între aceste puncte prin intermediul unei dezvoltări accelerate a reţelei de transport rutier şi feroviar', a mai spus preşedintele Senatului.

Antonescu a arătat şi că Polonia şi România pot promova mai activ surse alternative de energie, pot contribui la asigurarea unui grad crescut de independenţă energetică a Europei şi pot impulsiona întărirea legăturilor instituţionale dintre UE şi NATO.

'Este esenţial ca Europa să devină un partener puternic pentru SUA, iar acest lucru se poate realiza doar prin susţinerea unei finanţări adecvate a bugetelor de apărare şi protejarea intereselor industriilor naţionale de apărare şi securitate, potrivit gradului de ambiţie asociat unei noi viziuni politice, caracterizată de îndrăzneală strategică', a spus el.

Preşedintele Senatului a precizat şi că România şi Polonia pot fi sursa proiecţiei de stabilitate la graniţa estică a UE şi NATO, împreună cu parteneri precum Turcia.

'Ca ţări cu experienţa tranziţiei de la dictatură la democraţie, avem datoria şi posibilitatea de a împărtăşi din propriul exemplu şi de a acorda asistenţa statelor din proximitatea geografică, precum cele din Parteneriatul Estic, dar şi celor din Nordul Africii, care parcurg procese similare. România şi Polonia pot să-şi conjuge eforturile pentru ca ambele ţări să beneficieze de sprijin european pentru modernizare, prin schimburi de experienţă la nivelul autorităţilor implicate în regionalizare, absorbţia de fonduri europene. Nu în ultimul rând, Polonia şi România pot să-şi unească eforturile pentru ca, într-un viitor cât mai apropiat, cooperarea regională în Europa Centrală să redevină motorul dezvoltării durabile, la nivelul comunităţilor locale angajate în proiecte transfrontaliere din sfera infrastructurii , agriculturii, protecţiei mediului şi turismului', a completat Antonescu