Are curaj CSM să se atingă de protejații lui Băsescu?

În același timp, secția de judecători a CSM a cerut Inspecției să verifice și dacă declarațiile primului-ministru, referitoare la tergiversarea unor dosare în care sunt acuzați membri ai fostelor guverne PDL de diferite fapte penale, iar DNA anchetează doar o parte a spectrului politic, sunt adevărate. Cu toate acestea, din declarația inspectorului Tamara Manea, din cadrul Inspecției Judiciare, reiese că instituția a interpretat în propriul fel cererea CSM și a ales să verifice doar dacă Victor Ponta a pus sau nu presiune pe magistrați.

Când credeam că în sfârșit se va face lumină în cazul celor peste 300 de fapte penale sesizate parchetelor de actuala guvernare, iată că lucrurile nu stau tocmai așa. Chiar și așa, CSM, sub noua conducere, a dat un semnal important, acela că se eliberează de sub jugul lui Băsescu. Nu același lucru îl putem spune și despre Inspecția Judiciară, din păcate.

Este un pas mic, o jumătate de măsură să spunem, dar suficientă cât să agite apele la Cotroceni, dar și printre protejații lui Traian Băsescu, mai ales dacă luăm în calcul anchetarea lui Stelian Fuia de către DNA, deși această ultimă acțiune prezintă câteva semne de manevră tipică lui Traian Băsescu.

Să aibă oare CSM-ul condus de judecătorul Adrian Bordea curaj să se atingă de protejații lui Traian Băsescu? În mandatul doamnei Hăineală acest lucru nu s-a întâmplat, iar sesizările penale s-au strâns grămezi pe birourile procurorilor anticorupție.

Este inacceptabil ca după aproape 2 ani și 300 de sesizări și plângeri penale, să nu avem nici măcar un răspuns, la măcar una dintre acestea. Nu mă refer la trimiteri în judecată sau condamnări, ci măcar la un NUP. De fapt, aceste dosare au primit până acum un răspuns din partea procurorilor DNA, iar acesta a fost, din câte se pare, de fiecare dată „nup, nu mă ating de dosarul asta”.

Justiția va fi cu adevărat independentă atunci când politicienii nu vor mai putea folosi scuza „e un dosar politic”, când vom vedea anchete și condamnări pentru ambele părți, nu doar pentru o parte. Atât timp cât președintele țării recunoaște public, ba chiar îl amenință pe procurorul general că îl va mai suna să îi spună una-alta, nu putem vorbi de o justiție cu adevărat independentă. Din fericire, lucrurile se vor schimba după alegerile din decembrie, când cei care împart dreptatea după dictare vor rămâne fără protectorul, și în același timp tartorul lor, cocoțat într-o funcție înaltă.