Autostrada Pitești-Sibiu se face

Procedurile pentru realizarea studiului de fezabilitate pentru autostrada Sibiu – Pitești au fost demarate în data de 3 martie de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR), urmând ca în 24 de luni să înceapă lucrările de construcție. În vederea realizării acestei autostrăzi există o sumă de 28 de milioane de euro pusă la dispoziție de Comisia Europeană In exercițiul financiar 2007-2013.

Procesul de selectare a consultantului în stabilirea studiului de fezabilitate va dura 6 luni, pentru ca în următoarele 12 luni acesta să fie realizat și ulterior să se poată începe licitația prin atribuirea de lucrări, care va dura în jur de 6 luni. Iar prin construirea tronsonul Sibiu – Pitești nu se va intra în concurență cu tronsonul Sibiu – Brașov, pentru că Sibiu – Pitești este finanțat din fonduri de coeziune, iar Sibiu – Brașov din fonduri de dezvoltare regională.

Autostrada Pitești – Sibiu, potrivit unui studiu de fezabilitate făcut în urmă cu câtiva ani, ar avea o lungime de 116 kilometri. Procedurile de licitație pentru realizarea studiului de fezabilitate au fost demarate de CNADNR în primăvara anului 2012, pentru ca în toamna aceluiași an, licitația, estimată la un total cu puțin peste 14 miliarde de euro, să fie anulată.

Însă acum CNADNR vrea să reia licitația întrucât obiectivul Guvernului este de a crea o rețea de autostrăzi pe tot teritoriul țării, care este foarte necesară în contextul în care România are în total puțin peste 500 km, dintre care cca 230 km au fost inaugurați în actualul mandat al premerului Victor Ponta. Deviza lui Boc „câte un pic, câte un pic” a fost tradusă de către Executivul PDL în „câte un kilometru pe an”, ceea ce a condus la cât mai puțini km de autostradă pentru România.

Strategia Guvernului Ponta de dezvoltare a rețelei de autostrăzi 2014-2018 cu privire la proiectul „România 100 - autostrăzi”, lansat în luna decembrie anul trecut, urmărește construirea în mod realist de noi elemente care să se adauge scheletului existent de infrastructură. Astfel, Guvernul a inaugurat până în ianuarie 2014 70 de kilometri de autostradă Sibiu-Orăștie, mai exact loturile 1(24 km), lotul 2 (19 km) și lotul 4(27 km).

Iar pentru finanțarea acestor autostrăzi există patru surse: 1.TEN-T coeziune: fonduri europene, tronsoane finanțabile din fonduri de coeziune - 3 mld.euro, pentru perioada 2014-2020; 2.TEN-T dezvoltare regională: fonduri europene, tronsoane finanțabile din fonduri de coeziune - 1,8 mld. euro, pentru perioada 2014-2020; 3.Concesiune/PPP: fonduri private și fonduri de la buget (fondurile de Concesiune/PPP la buget nu poate depăși 49%) și 4. Statul roman: fonduri de la bugetul de stat, din rezerva ce va fi creată în urma indexării accizei pe combustibil - cca. 750 milioane de euro anual.

Astfel, proiectul de autostrăzi „România 100”, pe baza acestor surse de finanțare, are ca scop finalizarea până în 2018 a unei autostrăzi care să traverseze România de la Vest la Est și să unească provinciile istorice după 100 de ani de la Marea Unire din 1918. Iar pe langă avantajele legăturii istorice dintre regiuni, proiectul mai urmărește să aducă beneficii economice prin dezvoltarea turismului, dezvoltatea industriei auto și de transport.

O parte foarte importantă în conceperea acestui proiect de autostrăzi i-a revenit ministrului Dan Șova, care în urmă cu puțin timp a lărgit aria de venituri ale Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) prin creșterea competenței acestuia și prin crearea unui Fond de dezvoltare al drumurilor.

Conform ministrului, în vederea realizării proiectelor prioritare de interes național și regional, prin acordul autorităților administrației publice locale, CNADNR să preia în administrare sectoare de drum de inters național, județean sau local situate în intravilanul sau extravilanul unor localități, pentru realizarea lucrărilor respective.

Iar la veniturile clasice ale CNADNR (credite interne sau externe, alocații bugetare, fonduri nerambursabile) se adaugă un procent de 5% din încasările aferente tarifului de utilizare a drumurilor publice, la care împreună cu veniturile încasate din amenzile acordate șoferilor care circulă fără rovinietă valabilă, conduce la creșterea fondul nou aflat la dispoziția CNADNR, fiind denumit și Fond de dezvoltare al drumurilor.

Astfel Dan Sova, pentru eforturile depuse astfel încât rețeaua de autostrăzi să poată fi constuită, nu doar proiectată, a fost votat de comisiile parlamentare din Senat și Camera Deputaților în Guvernul Ponta III și ca ministru pentru portofoliul Transporturilor.