Autostrăzile iau viteză

Anul 2013 a fost spornic pentru autostrăzile din România: 289 km au fost contractaţi şi în acelaşi timp s-au dat în folosinţă cca. 116 km de autostradă un an mai devreme, constructorii au finalizat un număr de 123 km de autostradă. Este normal ca standardul impus de ultimii ani să fie menţinut şi în 2014. Victor Ponta a anunţat deja că în 2014 se vor inaugura cca. 90 de km de autostradă. Anul acesta sunt daţi în lucru 465 de km de autostradă cu diferite termene de finalizare.

România are în prezent aproximativ 500 de km şi este foarte interesant că aproape 50% din aceştia au fost finalizaţi în ultimii doi ani. Perspectivele sunt bune şi în anul 2014, care a început cu un succes important pentru infrastructură: semnarea documentelor pentru tronsonul de autostradă Comarnic Braşov.

Ce este nou la autostrada Comarnic – Braşov. În primul rând este un proiect foarte greu, terenul pe care se desfăşoară lucrările nu este deloc prietenos, cu toate acestea, cei 53 de km prevăzuţi în contract vor fi finalizaţi în 3 ani, 2017 fiind anul în care finalizarea lucrărilor este programată. O altă noutate absolută pentru această autostradă este modalitatea de finanţare a lucrărilor. Este primul proiect de autostradă din România care se desfăşoară în regim de Parteneriat-Public-Privat (PPP). Ce înseamnă acest lucru şi de ce este bine? Până acum statul a fost nevoit să găsească toate resursele necesare să plătească un anumit contractor, sau mai mulţi pentru a construi o autostradă plăţile trebuiau asigurate pe calendarul stabilit şi costurile ajungeau să fie foarte mari.

Asta înseamnă că de fiecare dată când apar costuri neprevăzute sau când statul nu are banii necesari la momentul potrivit, lucrările sunt întrerupte. În sensul unei contractări clasice, ca să o numim astfel, cea mai bună ofertă este selectată la nivel de preţ şi mai puţin la nivel de performanţă, contractorul are şi o perioadă de garanţie şi întreţinere care presupune evident costuri suplimentare. Când vorbim de PPP contractorul este şi deţinătorul drepturilor de exploatare a lucrării finalizate, pe un termen de timp prestabilit. Adică la sfârşitul lucrărilor, contractorul care s-a angajat împreună cu băncile să finalizeze lucrarea în termenul prestabilit, va beneficia de toate veniturile din taxele de folosinţă ale autostrăzii pe o anumită perioadă de timp. Taxa ar fi de 5,7 lei plus TVA din spusele lui Victor Ponta, dar cel mai interesant detaliu aici este că taxa este propusă de Guvern, cu alte cuvinte concesionarul nu poate pune o taxă de 100 de lei dacă Guvernul nu este de acord.

Având în vedere că autostrada costă 1,8 miliarde de euro, bani care implică o lungime de 53,215 km plus 7 km de drumuri de legătură construiţi, 3 tuneluri, 19 viaducte, 15 poduri precum şi 3 noduri de ieşire, pentru recuperarea banilor şi timpului investit, contractorii de la Asocierea Vinci-Strabag-Aktor vor trebui să grăbească destul de mult. Se preconizează ca lucrările să fie finalizate încă de la sfârşitul anului 2016. Sigur, cheltuiala statului este mult mai mare decât suma totală a cheltuielilor de construcţie, exproprierile costă şi toate formalităţile birocratice nu sunt deloc ieftine.

Dan Şova a declarat că banii pentru finanţarea autostrăzii nu se vor vira de la bugetul de stat, proiectul fiind finanţat integral de bănci. Costurile finale vor putea fi calculate la finalul lucrărilor când statul român va începe să efectueze plăţile. Cele patru bănci care s-au angajat să finanţeze lucrările vor susţine cheltuielile necesare construcţiei, întreţinerii şi operării autostrăzii, bineînţeles în termenii contractuali conveniţi.

Autostrăzile au început să ia viteză, dacă PPP-ul funcţionează bine aici este foarte posibil ca acest model să fie folosit şi la proiectele viitoare. Ţările occidentale precum Franţa apelează la PPP-uri frecvent şi de foarte mult timp. România este încă în faza de experiment în ceea ce priveşte acest sistem de contractare, să sperăm că va fi unul reuşit.