Aviz NEGATIV pentru legea care pedepseşte divulgarea informaţiilor de natură penală

Propunerea, care stabileşte că dezvăluirea, fără drept, a înscrisurilor oficiale dintr-o cauză penală poate fi pedepsită cu închisoare de la 2 la 5 ani, a fost adoptată tacit de Senat, în calitate de primă Cameră legislativă sesizată.

'Declaraţia publică cu caracter nereal, făcută cu intenţie, la adresa unui judecător, a unui complet de judecată sau a unui organ de urmărire penală, făcută în scop de intimidare a acestora, de oricare dintre părţi, direct sau prin reprezentanţi autorizaţi, în legătură cu o instrumentare a unei proceduri judiciare aflată în curs de desfăşurare, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la şase luni sau cu amendă', se arată în propunerea legislativă.

Potrivit acesteia, divulgarea, fără drept, de informaţii confidenţiale privind data, timpul, locul, modul sau mijloacele prin care urmează să se obţină ori să se administreze o probă, de către o persoană care a luat cunoştinţă de acestea în virtutea unei calităţi stabilite de lege sau a atribuţiilor de serviciu, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

'Dezvăluirea, fără drept, de mijloace de probă sau de înscrisuri oficiale dintr-o cauză penală, înainte de a dispune o soluţie de netrimitere în judecată ori de soluţionare definitivă a cauzei, de către o persoană care a luat cunoştinţă de acestea în virtutea unei calităţi stabilite de lege sau a atribuţiilor de serviciu, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 2 ani sau cu amendă', mai arată textul citat.

De asemenea, conform proiectului, dezvăluirea de informaţii care, potrivit legii, nu au caracter public, dintr-o cauză penală aflată în curs de cercetare, se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la 3 ani.

'Dacă fapta este săvârşită de un judecător sau de un reprezentant al organului de urmărire penală, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 5 ani. Nu constituie infracţiune fapta prin care sunt divulgate ori dezvăluite acte sau activităţi ilegale comise de instanţă sau de organul de urmărire penală în cursul cercetării unei cauze', prevede propunerea legislativă.

Pe 30 septembrie, mai multe organizaţii au solicitat deputaţilor să respingă modificările aduse articolului 277 din Codul penal prin propunerea legislativă iniţiată de senatorul Şerban Nicolae, care a trecut de Camera superioară a Parlamentului prin aprobare tacită, deşi primise aviz negativ din partea Comisiei juridice.

'Considerăm că modificarea art. 277 vizează direct difuzarea de către mass-media a informaţiilor din dosare şi include nejustificat jurnaliştii printre subiecţii legii, aceştia riscând pedepse cu închisoarea pentru difuzarea unor informaţii. Susţinem menţinerea variantei actuale a articolului 277, în care sunt enumerate categoriile de persoane cărora li se aplică prevederile acestui articol ('martor, expert sau interpret'). Responsabilitatea păstrării informaţiilor din dosare aparţine exclusiv persoanelor care au atribuţii în acest sens. În momentul în care astfel de informaţii ajung la presă, decizia publicării sau a nepublicării lor revine exclusiv corpului editorial, în funcţie de evaluarea proprie. Jurnaliştii au obligaţia profesională de a oferi informaţii de interes public', precizau, într-un comunicat, reprezentanţii ActiveWatch, Centrului Român pentru Jurnalism de Investigaţie şi Centrului pentru Jurnalism Independent.

Organizaţiile semnatare le-au cerut deputaţilor să ţină cont la vot atât de normele internaţionale la care România a aderat, cât şi de contextul naţional, în care discutarea, expunerea actelor/dosarelor de corupţie şi buna funcţionare a Justiţiei sunt de interes public major.