Băsescu, faţă în faţă cu un posibil eşec al referendumului
În contextul unei agende publice încărcate – dezbaterile privind revizuirea Constituţiei, privatizările companiilor de stat, regionalizarea sau dialogul cu FMI – preşedintele Băsescu a introdus în spaţiul public una dintre temele sale preferate: referendumul.
Tema este în mare măsură artificială, în condiţiile în care preocupările românilor se îndreaptă cu predilecţie către temele care le afectează în mod direct viaţa. Desigur, în acest tablou, un nou referendum, cu exact aceleaşi întrebări ca în 2009, sunt departe de a trezi interesul românilor. Adică acelui electorat care în iulie 2012 a votat masiv în favoarea demiterii preşedintelui Băsescu şi care a rămas totuşi în funcţie din cauza ambiguităţilor de la acel moment cuprinse în Legea referendumului.
Dincolo de prevederile constituţionale care îi permit şefului statului convocarea unui nou referendum, trebuie ridicată problema legitimităţii demersului, atunci când acesta vine din partea preşedintelui Băsescu. Astfel, conform preşedintelui, referendumul din 2009 a fost corect şi validat, deci, rezultatele trebuie puse în acord cu viitorul text constituţional. În schimb, pe tema referendumului de demitere din vara lui 2012, Traian Băsescu a mizat pe o abordare de boicotare a consultării referendare, consultare pe care acum o consideră izvorul democraţiei. Există, aşadar, un comportament duplicitar care va ridica semne serioase de întrebare din parte populaţiei României care acum mai puţin de un an de zile a votat masiv în favoarea demiterii, prin acelaşi exerciţiu de exprimare directă a voinţei numit referendum.
Însăşi poziţionarea actuală a lui Traian Băsescu seamănă mai degrabă cu un joc de-a şoarecele şi pisica. Preşedintele a convocat referendumul, însă amână decretul care precizează data în care va avea loc, lăsând Curtea Constituţională să se pronunţe pe viitorul text constituţional şi mizând totodată pe o nouă lege a referendumului cu un prag diminuat. Astfel de calcule pot fi apanajul politicienilor, dar nu sunt demne de funcţia prezidenţială.
La acest moment, Traian Băsescu pare dispus să-şi asume exclusiv un joc de imagine care poate avea un efect de bumerang. Fiindcă eşec ar însemna deopotrivă şi neatingerea pragului de validare, cât şi un improbabil vot împotriva unicameralsimului şi în favoarea reducerii numărului de parlamentari. Din mesajele pe care le transmite, Traian Băsescu pare că ar şti mai multe decât toţi ceilalţi români, adică pariază că proiectul de reducere a pragului la referendum va trece de Curtea Constituţională. Mai precis, întregul scenariu construit de Traian Băsescu nu ia în calcul ipoteza ca pragul să rămână neschimbat.
Din păcate, din toate calculele, scenariile şi ipotezele preşedintelui Băsescu lipseşte elementul esenţial – cetăţeanul. Interesele cetăţenilor sunt în continuare ignorate, în timp ce Cotroceniul îşi continuă lupta de uzură cu celelalte instituţii ale statului.