Băsescu, obligat să ia mandat de la Parlament când merge la Consiliul European?

După ședința judecătorilor constituționali decizia a fost una negativă pentru Băsescu, lucru neobișnuit dacă e să luăm în calcul ultimele soluționări ale Curții la contestațiile președintelui. Astfel, conform rezultatului votului din ședința CCR, Traian Băsescu va trebui să consulte și să își ia mandatul de la Parlamentul României.

Sesizarea făcută de Băsescu făcea referire la reprezentarea României la Consiliul European, date fiind conflictele apărute între Executiv și Parlament, pe de o parte, și Președinție, pe de altă parte, la ultimele întruniri ale Consiliului European. Traian Băsescu a refuzat să ia în calcul în mai multe rânduri un dialog cu celelalte instituții ale statului când a formulat mandatul pentru Consiliile la care a participat, chiar dacă prin atribuțiile funcției sale nu avea competențele necesare dezbaterii unor subiecte aflate pe agenda Consiliului.

În sesizarea făcută, șeful statului atrage atenția că Parlamentul nu are cum să se implice în definirea mandatului de reprezentare la Consiliul European, deoarece cade numai în atribuția președinției această atribuție. CCR însă l-a contrazis. Și pe bună dreptate, deoarece, asemeni președintelui, Parlamentul este reprezentantul suprem al poporului român și este normal să fie implicat într-o astfel de decizie. De asemenea, legislativul prin legătura sa cu Guvernul trebuie sa fie consultat în probleme ce țin de angajamentele luate la nivelul relațiilor internaționale.

Traian Băsescu a fost obișnuit să nu fie nevoit să apeleze la dialog în conturarea mandatului, din cauza guvernărilor pe care le-a patronat și a majorităților pe care le crea în Parlament. Nu puteau nici Executivul aflat în subordinea sa și nici Parlamentul controlat de oamenii săi să îi conteste deciziile. Ceea ce prevede legea privind cooperarea dintre Parlament și Guvern este un lucru simplu, acela că în conturarea priorităților țării noastre trebuie să existe o colaborare între toate instituțiile de conducere.

La o analiză atentă a prevederilor pe care președintele le invocă în sesizarea făcută la CCR, putem observa că șeful statului are o viziune care ține mai mult de un stat autoritar, în care puterea e deținută de o singură persoană. Prin extragerile din context făcute de președinte se susține doar abordarea sa, ceea ce din punct de vedere al instituției prezidențiale nu este un lucru corect. Acesta preia pasaje din Constituție care fac referire doar la Președinte, fără a prezenta și continuare, unde se precizează că pe lângă administrația prezidențială mai sunt implicate și alte instituții.

Decizia Curții este una care a uluit foarte mulți oameni politici, dar și analiști. Interesant va fi dacă șeful statului va veni în Parlament să solicite mandatul de reprezentare la Consiliul European. Prin soluția dată, CCR l-a rănit pe Băsescu în orgoliu, deoarece el se bătea cu pumnu în piept că este singurul reprezentant de drept al României în relațiile externe. Acum, toată această mistificare din mintea sa este anulată.

Prin legea de cooperare instituțională între legislativ și executiv nu s-au pus condiții cu privire la mandatul de reprezentare la Consiliul European și nici nu acordă puteri de decizie Parlamentului. Această lege normalizează reprezentarea internațională a țării noastre, deoarce până acum Parlamentului i se impunea dezbaterea unor teme din agenda Consiliului cu care nu era la curent.

Într-o Uniune Europeană în care se pune accentul mai mult pe o mai bună reprezentare a cetățenilor, parlamentele naționale au căpătat o importanță destul de mare. Legislativul unui stat este cel care trebuie să transpună în legislație națională directivele europene, alături de Executiv, președintele neavând aceste atribuții.