Băsescu recunoaşte că a fost un prost preşedinte

Anumite declaraţii făcute de-a lungul timpului de şeful statului au intrat deja în mentalul colectiv, cum este cazul deja celebrei “iarna nu-i ca vara”. O altă categorie de mesaje marca Traian Băsescu este reprezentată de acele momente de sinceritate, uneori simulată, prin care preşedintele încearcă să câştige bunăvoinţa românilor.

Din această ultimă categorie face parte şi o declaraţie făcută de Traian Băsescu miercuri, când a fost invitat la Adevărul live. Întrebat despre cum ar trebui să arate viitorul preşedinte al României, liderul de la Cotroceni a răspuns că trebuie “să fie un om cu capacitate de negociere politică. Nu ca mine, din când în când - când am avut nevoie să fac guverne -, ci tot timpul“. În primul rând, declaraţia lui Traian Băsescu se referă la multitudinea de momente în care domnia sa a construit majorităţi artificiale cu scopul de a controla Guvernul. Acest lucru s-a întâmplat în 2005, când a adus PC-ul la guvernare, în 2008, la numirea lui Emil Boc în fruntea executivului, în 2009, când acelaşi Emil Boc redevenea premier în ciuda faptului că executivul său fusese învins de o moţiune, şi, în final, în 2012 la învestirea guvernului Ungureanu.

Însă, dincolo de detaliile concrete ale unui anumit moment politic, afirmaţia lui Traian Băsescu este emblematică, deoarece şeful statului îşi recunoaşte incapacitatea de a se comporta în raport cu o prevedere constituţională extrem de importantă. În Constituţie se precizează foarte clar că „Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate”. Pentru Traian Băsescu, care este garantul legii fundamentale, articolul citat mai sus a constituit exclusiv o prevedere facultativă, comportamentul domniei sale fiind întotdeauna unul conflictual în raport cu adversarii politici. Astfel, Traian Băsescu a stat în ultimii zece ani la baza majorităţii crizelor politice din România, la ruperea Alianţei DA şi la o deteriorare constantă a calităţii dezbaterii politice din România.

De asemenea, incapacitatea liderului de la Cotroceni de a negocia s-a văzut şi în plan extern, de la venirea lui Traian Băsescu la Cotroceni ţara noastră pierzând în mod constant credibilitatea de care se bucura anterior în faţa partenerilor externi. În ciuda populaţiei destul de mari şi a poziţiei geopolitice extrem de importante, influenţa României în interiorul NATO şi al UE a fost una relativ redusă tocmai din cauza politici externe marca Traian Băsescu. În plus, şeful statului a fost de-a lungul anilor sursa mai multor atacuri gratuite la adresa Federaţiei Ruse, care nu au adus niciun beneficiu României. Indiferent de istoria relaţiilor române-ruse, a antagoniza o mare putere reprezintă o greşeală din partea unui şef de stat care susţine că a fost întotdeauna responsabil în politica externă.

Miercuri, Traian Băsescu nu a spus nimic nou, modelul conflictual perpetuat de domnia sa fiind deja arhicunoscut românilor care s-au săturat de stilul liderului de la Cotroceni de a face politică. În ultimii zece ani, Traian Băsescu nu a reuşit decât să creeze decât disensiuni în viaţa politică din România. Poate că acum, cu câteva luni înainte de terminarea mandatului, pe Traian Băsescu îl încearcă o formă de nostalgie faţă de ultimii zece ani, încercând în fel şi chip să îşi justifice faţă de români comportamentul iresponsabil.