Băsescu revine la discursul „românii sunt de vină”

„Spuma” fostului PDL, care a guvernat România spre dezastrul austerității timp de aproape patru ani, s-a reunit duminică la Cluj-Napoca, în cadrul unei dezbateri a Fundației Mișcarea Populară. Semnificația momentului este una simplă - Emil Boc, primarul municipiului-gazdă, a făcut pasul decisiv al dezertării din rândurile democrat-liberalilor, în prezența „patronului său spiritual”, Traian Băsescu.

Totuși, momentul a fost relevant și dintr-un alt punct de vedere. Președintele, devenit apologetul austerității, a ținut să reamintească românilor cât de recunoscători ar trebui să fie pentru că le-au fost tăiate pensiile și salariile, pentru că a fost majorat TVA de la 19% la 24%. Pesemne, Traian Băsescu și Emil Boc ar trebui ridicați la rangul de eroi, după ce s-au sacrificat pentru a „duce în spate” România prin criză.

Cu aceeași ocazie, românii, care ar trebui să fie rușinați fiindcă nu le ridică statui celor două „personalități istorice”, și-au mai luat o palmă de la Băsescu. S-ar părea că, potrivit președintelui, românii sunt vinovați pentru cazurile de corupție despre care aflăm din presă, pentru că „societatea este prea tolerantă”.

În condițiile în care președintele se lăuda zilele trecute că a numit în funcție aproape 3.000 de magistrați, subliniind practic faptul că și-a subordonat în timpul mandatelor justiția, „cruciada” sa pentru „eliberarea justiției” este o farsă de prost gust, iar declarația reprezintă o insultă la adresa tuturor românilor – și nu este prima de acest gen.

Și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a luat recent poziție împotriva injuriilor aduse de Traian Băsescu împotriva românilor. CNCD l-a amendat recent pe președinte pentru că, în timp ce era într-o vizită oficială în Slovenia, a declarat că romii nomazi de cetățenie românească nu vor să muncească și, „în mod tradițional, trăiesc din ce fură”.

Totodată, să ne amintim că președintele a ieșit public în trecut să-i sancționeze chiar și pe cei șapte milioane de români care au votat împotriva „domniei sale” la referendumul de demitere din 2012. În acele circumstanțe, dând dovadă de un tupeu maxim, Traian Băsescu a bătut obrazul celor care nu au înțeles că „personalitatea sa istorică” s-a născut să ocupe timp de 10 ani fotoliul de la Palatul Cotroceni.

Arogându-și un astfel de statul moral „superior” față de tot restul românilor, Băsescu probabil nici nu pleacă urechea la criticile care spun că Fundația Mișcarea Populară este doar o organizație „refugiu” pentru primarii democrat-liberali. Aceștia cu siguranță și-ar dori să dezerteze, dar nu se pot înscrie în PMP pentru că astfel și-ar pierde mandatele. Într-un astfel de joc politic, a direcționa discuțiile despre Mișcarea Populară spre orice alt subiect decât cel care-i dezvăluie slăbiciunile este în avantajul PMP-iștilor.

Din punctul de vedere al lui Traian Băsescu, tupeul poate să acopere orice analiză rațională sau critică la adresa acțiunilor sale. În acest context, ar fi probabil extrem de nepotrivit ca românii să fie conștieți de faptul că este a doua oară când preferata sa, Elena Udrea, trădează partidul în care a activat - prima oară aceasta a plecat din PNL, iar acum istoria se repetă – schimbă PDL cu PMP.

Dar, până la urmă, ce vrea Președintele de la noi? Să-i scriem cântece de laudă, să-i ridicăm un monument? Să ne cerem scuze pentru că avem curajul să-i contestăm “dreptul divin” de a fi președinte?

Cu toate petele din trecutul său, după ce și-a acordat singur o casă în Mihăileanu pe când era primar, după ce a “uitat” ce s-a întâmplat cu flota României, după ce și-a cumpărat terenuri agricole din credite dubioase și banii făcuți de fiica sa la biroul notarial la care sunt abonate firmele care au nevoie de influența prezidențială, după toate acestea, Traian Băsescu are tupeul să bată obrazul românilor?!