Declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu la dezbaterea organizată de Fundaţia Mişcarea Populară la Cluj

Declaratii Traian Basescu:

Statul de drept este o notiune care, in opinia mea, ne limiteaza la a discuta probleme tehnice sau actiuni politice intr-o marja extrem de redusa.

In realitate, in ceea ce ne priveste, toate analizele vizeaza indeplinirea criteriilor politice de la Copenhaga, in care statul de drept este doar un element.

Criteriile politice implica mult mai multe lucruri si noi suntem judecati in MCV pornind de la obligatia pe care ne-am asumat-o de a respecta criteriile politice: stabilitatea institutiilor, statul de drept, respectarea drepturilor oamenilor, respectarea si sustinerea minoritatilor.

N-as vrea sa ne vedem mai negri decat suntem, intr-o lumina mai neagra decat este drept sa ne vedem. Luand criteriile de la Copenhaga, este clar Romania nu are probleme in ceea ce priveste respectarea drepturilor minoritatilor, are minime probleme - care sunt la o medie europeana- in ceea ce priveste respectarea drepturilor omului, sunt incidente ca in orice tara si in Romania.

Daca avem probleme, avem in zona stabilitatii institutiilor statului si in zona respectarii statului de drept in acest complex al criteriilor politice, sau de la Copenhaga, care mai au si alte elemente.

De ce alarma, cand este vorba de criteriile politice, este atat de mare? Pentru ca este criteriul fara care nu poti sa incepi negocierile de aderare, iar orice depreciere in criteriile politice imping tara la momentul zero, de dinaintea inceperii negocierilor. De aceea alarma este foarte mare. In momentul in care criteriile politice nu sunt respectate, tara face consistent pasi inapoi. Desi in discutiile cu partenerii europeni adesea ma refer strict la Schengen, asa cum este el in tratatul de aderare, dar vreau sa intelegeti ca acest factor complex care inseamna criteriul politic, datorita degradarii, practic, a aprecierilor despre respectarea acestui criteriu fac ca unele tari sa aiba dubii serioase in ceea ce priveste intrarea noastra in Schengen.

Nu voi urmari neaparat rapoartele. Va voi spune ceea ce vad eu.

Daca privim la realitatile care nu pot fi trecute cu vederea, in mod categoric evenimentele din vara anului 2012, cand s-a incercat debarcarea prin nerespectarea Constitutiei a presedintelui Romaniei, este un element care revine mereu in discutii si in rapoartele Comisiei Europene (CE). Martea neagra din decembrie 2013 a fost un momentul de reaprindere a dubiilor partenerilor nostri europeni asupra capacitatii Romaniei de a respecta criteriile politice.

Atacurile continue la judecatori, la justitie, la institutiile statului, la institutii care sunt deja in ansamblul european si ansamblul NATO, pun si ele sub semnul intrebarii indeplinirea criteriilor politice pentru ca unul din elementele principale, cel cu care incep criteriile politice, se refera la stabilitatea institutiilor statului, dupa aceea vine statul de drept.

Ori instabilitatea institutiilor statului, atacul politic la institutii, denigrarea institutiilor recunoscute ca fiind deja parte a sistemului european, este un element care ne scoate din criteriile politice. Refuzul de a aplica hotararile judecatoresti - avem 2 parlamentari cu hotarare definitiva de nerespectarea a criteriilir de integritate pentru care Parlamentul nu a dat aviz sa plece din Parlament.

Nu stiu daca realizam cu totii ce soc este pentru un cetatean european sa afle ca Parlamentul Romaniei nu respecta hotararile judecatoresti.

Institutia Parlamentului Romaniei nu unctioneaza ca o institutie la standarde europene.

Tot mai des in rapoartele europene se vorbeste despre lipsa de independenta a mijloacelor mass media. Cu patron turnator, e greu sa te numesti presa libera.

Ne vedem rau din multe puncte de vedere si daca romanii au o capacitate mai mica de a pune la un loc toate aceste lucruri si a spune "avem semne de intrebare cu privire la indeplinirea citeriilor politice", CE nu are asemenea dubii.

Raportul MCV ne arat ca avem mult de facut, dar primul lucru este sa explicam populatiei care sunt exigentele acestui criteriu politic.

Nu vom reusi, o mana de oameni politici, sa impunem respectarea acestui criteriu daca nu vom fi sprijiniti de populatie.

Lipsa de exigenta se vede in cat de tolerant a fost electoratul romanesc cand a trimis in Parlament presedinti de consilii judetene despre care se stia ca au dosare.

Noi avem o problema si in interiorul societatii romanesti care este extrem de toleranta la coruptie.

Fara a face politica, Romania a facut pasi inapoi din vara anului 2012. Orice declaratie pe care o fac, in urmatoarele 30 de minute este in toate cancelariile europene. In vara anului 2012 era stabilit ca in toamna Romania sa intre in Schengen cu frontierele aeriene si maritime, urmanda ca ulterior sa intre si cu frontierele terestre. Evenimentele din vara lui 2012, din 2013, atacurile la justitie la procurori, au fost de natura sa ne descalifice, si au pierdut roamnii, in primul rand ca credibilitate dar si economic.

Cred ca toti avem obligatia de ada un semnal catre populatie sa isi mareasca exigenta fata de oamenii politici cand vine vorba de lege, respectarea drepturilor oamenilor si a minoritatilor.

Vreau sa intelegeti unde mi-am inceput mandatul din punctul de vedere al functionarii justitiei: primul ministru nu avea nicio jena sa ii spuna presedintelui "draga, Traian, te rog rezolva problema de la Parchet cu Dinu Patriciu", semnat Calin Popescu Tariceanu. Nu a fost un om rau, dar asa era atunci.

Astazi sunt vreo 7 ministri in inchisoare, vreo 18 parlamentari si multi altii pe rolul instantelor, cu care nu stiu ce se va intampla.

Justitia este cea care ii trage in teapa pe cei care incalca legea.

Cand justitia a inceput sa functioneze, cu politicieni condamnati, cu oameni de afaceri in inchisori, mi se pare nedrept sa spunem ca coruptia e mai mare ca oricand. Nu, in ultimii ani, statul a avut capacitatea sa arate coruptia.

Nu vreau sa imi fac un titlu de glorie ca sunt oameni in puscarie, de aceea ma bucura intrarea in vigoare a noului Cod Penal, pentru ca scopul unui stat nu e sa isi tina oamenii in puscarie ci sa ii reformeze si sa isi recupereze prejudiciul.

Asta nu inseaman ca nu reprosez erori in Codul de Procedura Penala.

Noile coduri - cel Comercial si cel de Procedura, cel Penal si cel de Procedura - sunt instrumente moderne ale statului roman. Ceia e sa fie aplicate cu exactitate.

Dupa revolutie, si judecatorii romani, fara sa aiba neaparat un nou cod penal, au coborat nivelul de pedeapsa la cel practicat in tarile UE.

Am revenit la coduri pentru ca ele sunt parte a noii justitii in Romania. Poate nu toate aspectele sunt pregatite - precum bratarile pentru cei arestati la domiciliu- dar cu siguranta acesti pasi se vor face.

As spune ca statul de drept este parte a unui complex care vizeaza si functionarea altor institutii decat cele ale justitiei si care inseamna criterii politice fara de care Romania nu are nicio sansa la progres si credibilitate. Statul de drept, stabilitatea institutiilor, respectarea drepturilor omului si minoritatilor sunt elemente care reprezinta un stat civilizat.

Fara indeplinirea criteriilor politice nu vom putea asigura echitate in societate si sansa prosperitatii.

Numai un stat in care justitia si institutiile sunt solide, permanente si isi fac treaba, numai acela le da o sansa cetatenilor sai.

Atat cat o sa pot o sa le tin piept pentru a reveni in crietriile politice care la un moment dat pareau atinse de Romania, in 2012.

Mai este un lucru pe care actiunea politica a USL l-a relevat: instabilitatea reformelor, iar acesta este probabil cel mai grav lucru.

Faptul ca revenirea la o justitie controlata este un lucru care se poate intampla.

Institutiile statului roman au rezistat la atacul din vara lui 2012 si la martea neagra, dar nimeni nu crede, nici eu, ca la o presiune continua si indelungata, institutiile vor rezista la infinit. De ce? Pentru ca le modifici regulile de functionare.

Au incercat prin numiri, nu au reusit, asa ca trec la modificari de legi. Ori acest lucru il pot face cu majoritatea de 70% pe care o au.

A tine la respectarea partenerilor nostri nu este o slugarnicie. Ei ne fac observatii in momentul in care noi nu ne tinem cuvantul, iar cuvantul nostru s eafla in tartatul de aderare.

Am vazut aceasata abordare nedreapta "noi nu stam in genunchi". Fratilor, nimeni nu ne cere sa facem altceva decat ceea ce ne-am asumat.

Drumul nostru nu poate fi decat pe directia pe care am mers pana acum. Mana de oameni politici constienti de ce avem de facut are nevoie de sustinerea populatiei, si eu am incredere ca politicienii care inca mentin cu toata energia lor drumul spre vest al Romaniei si integrarea europeana deplina vor gasi suport in populatie pentru a continua acest drum pentru ca altfel riscul este sa ramanem intr-o zona gri in care sa nu fim nici europeni nici ne-europeni, iar asta ne va aduce costuri uriase.

Nu toata lumea si toti vecinii nostri, mai apropiati sau nu, vor ca Roamnia sa aiba succes in UE. Depinde insa enorm de reactia populatiei.

In jurul nostru nu e pace, nu e liniste, iar contaminarea Roamniei eset usoara atunci cand nu se respecta criteriile politice, statul de drept, cand justitia este slabita.

Dar avem sansa sa ne batem, nu ne opreste nimeni, iar eu o voi face pana in ultima zi a mandatului meu.

Eu am avut ideea creerii unei fundatii care pe urma sa genereze un partid urmand o altfel de politica, politica statului.

Dar in afar de cateva discutii pe crae le-am avut cu dl profesor Preda, niciodata nu ama juns in sediul lor, dar promit ca voi merge ins ediul din Bucuresti, niciodata nu am spus ce trebuie sa faca fundatia.

Ca FMP a nascut un copil prematur, e adevarat - PMP - dar prematurii, stiti foarte bina ca sunt extrem de inteligenti pentru ca in viziunea mea era sa se creeze o fundatie care sa genereze o miscare din care sa rezulte un partid apt de lpta care sa intre in batalia din 2016.

Eu ii doresc succes copilului fundatiei care este PMP.

Despre relatia presedinte prim-ministru Emil Boc s-au scris foarte multe si de multe ori umilitor pentru mandoi. Vreau sa stiti ca am fost 2 parteneri extraordinari in momente in care tara avea nevoie de 2 barbati care sa isi asume trecerea prin criza.

Tin minte ca in mai 2010 am analizat si varianta unor solutii care nu ne-ar fi dus nicaieri. Puteti vedea tari in care oamneii politici nu au avut curajul sa ia masurile necesare la momentul necesar, iar acum sunt tot in criza.

Decizia cruciala, nu aveam bani pentru 300.000 de salariati si nu ii aveam pe termen lung. A fost o discutie lunga, reducem salariile sau anuntam ca inchidem 300.000 de posturi? Iar decizia a fost una a solidaritatii.

Va aduceti propangandistic cat rau s-a facut, si cu asta, si trebuie sa spunem ca nici partidul nu a avut curajul sa sustina masurile luate. Doar Gelu Visan si Elena Udrea mai erau pe la televizor si aveau curaj, in rest toata lumea era chitita, astepta sa vada ce se intampla.

Cu pensiile a fost o minciuna, nu s-a facut, dar daca s-ar fi facut ar fi fost reintregite.

Spuneti azi, in ce conditii au pierdut mai mult pensionarii? Cu siguranta in conditia aplicarii TVA-ului e 24% decat in conditia temporara a diminuarii pensiei care ne-ar fi permis sa platim tutturor pensiile.

As spune, nu cu aroganta, ca ama vut curaj cu premierul sa luam tara in spate si sa o trecem intr-un an si jumatate prin criza, ceea ce putini au avut curajul sa faca in UE, si i-am dat sansa sa reia cresterea economica, asa firava cum e.

Sunt lucruri si multe altele care pe mine si pe Emil ne leaga mai puternic decat orice pentru ca viata ne-a adus in noite functii in carea veam responsabilitatea tarii si in afara de noi nimeni nu avea nici dreptul si nici nu putea sa si le asume.

De aceea ca Emil sa vina in Fundatia pe care eu am initiat-o este o proba in acest sens.