Băsescu se vizează în continuare lider regional

Liderii europeni au recunoscut deja rolul jucat de țara noastră în dezvoltarea relațiilor dintre Basarabia și UE, așa cum reiese din participarea premierului Victor Ponta la conferința de presă în care președintele Comisiei Europene a anunțat propunerea CE în legătură cu eliminarea vizelor pentru cetățenii moldoveni. În acest context, tot ce trebuia să facă delegația română participantă la Vilnius era să se rezume la problemele tehnice ale întâlnirii și să aibă puncte de vedere politice cât mai clare și mai puțin controversate.

În schimb, președintele României Traian Băsescu nu a ratat nici această ocazie de a se înfățișa ca un lider regional de mare anvergură, a cărui sfaturi sunt ascultate de toți liderii importanți ai EU atunci când vine vorba de Estul Europei. Ideea prin care șeful statului român și-a început discursul de la finalul reuiunii este cât se poate de ilustrativă în acest sens, președintele Băsescu susținând că geneza Parteneriatului Estic, mecanismul prin care UE s-a apropiat de șase vecini estici, Belarus, Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Azerbaidjan și Armenia, i-a aparținut domniei sale. Argumentația șefului staului se bazează pe afirmația că Parteneriatul Estic ar fi fost dezvoltat din Sinergia Mării Negre, pe care președintele a caracterizat-o ca o “initiativa romaneasca aprobata in președinția germană (a UE – n.r.) din 2007”.

Greșeală a lui Traian Băsescu este aceea că a creat o legătură de cauzalitate între Sinergia Mării Negre și Parteneriatul Estic, legătură care pare logică din moment ce vorbim despre două proiecte prin care UE dorea apropierea de statele aflate la granița sa de Est. În realitate, așa cum se precizează într-un memoriu al Comisiei din 15 martie 2010, “În timp ce Parteneriatul Estic promoveză apropierea țărilor partenere de UE, Sinergia Mării Negre are ca scop dezvoltarea realțiilor de cooperare în jurul Mării Negre”. Cu alte cuvinte, vorbim de două proiecte diferite, cu scopuri diferite, iar faptul că Sinergia includea și Rusia nu putea să facă din această inițiativă o precursoare a Parteneriatului Estic, de la care s-a dorit de la bun început să fie o manieră de integrare în UE a anumitor state.

Legând cele două inițiative, Traian Băsescu încearcă să se prezinte ca părintele fondator al integrării Republicii Moldova în UE. Dacă s-ar fi reușit și semnarea acordului de asociere cu Ucraina, probabil că orgoliul liderului de la Cotroceni nu ar mai fi cunoscut limite în declarațiile de presă. Mai mult, faptul că inițial România, condusă de același Traian Băsescu, s-a declarat sceptică în ceea ce privește oportunitatea Parteneriartului Estic nu face decât să sporească absurditatea mesajului prezidențial.

Mai grav este însă faptul că declarațiile de vineri sunt de natură să aibă un impact negativ asupra imaginii externe a României. Faptul că Traian Băsescu încearcă să se înfățișeze în ochii românilor ca un veritabil lider regional ascultat de toată lumea nu reprezintă un lucru nou, dar acest comportament nu a adus decât deservicii țării noastre de-a lungul timpului. De la atacurile gratuite la adresa Rusiei, făcute în primul mandat, și terminând cu discursul domniei sale de la Vilnius, bufoneriile președintelui jucător în politica externă sunt privite de partenerii noștrii când cu amuzament când cu groază. Și asta nu înseamnă decât că victoriile României în politica externă nu mai valorează nimic în ochii liderilor străini, întregul efort diplomatic fiind subminat de declarațiile președintelui României care teoretic este responsabil cu trasarea liniilor generale de politică externă ale țării noastre.