Băsescu vrea sa pună stop creșterii economice

Pe parcursul anului s-au repetat, atât în presa naţională, cât şi în cea internaţională veştile bune legate de economie. Indicatorii macroeconomici arată bine. Institutul Naţional de Statistică anunţă menţinerea creşterii economice la 2,7% la nouă luni, PIB-ul se situează la valoarea de 467,18 miliarde de lei. Totuşi, o singură persoană din România este profund dezamăgită de avansul economic pe care România l-a avut anul acesta şi vrea cu orice preţ să distrugă clasamentele în care ţara noastră se plasează destul de bine.

Traian Băsescu atacă sistematic economia României, motivul este pe cât de simplu pe atât de şocant: preşedintele sacrifică imaginea economică a României pentru ambiţiile sale politice, mici, ca să nu spunem meschine. Nevoia sa de a se răzbuna pe majoritatea USL pentru succesul din alegeri, pentru tentativa de suspendare şi, nu în ultimul rând, pentru comisia specială de anchetă a Parlamentului pentru investigarea modalităţii de dobândire a terenului de la Nana.

Preşedintele republicii este în opoziţie. Ar fi de datoria pe care funcţia o cere să ajute România printr-un efort de mediere să-şi regăsească un consens în aplicarea politicii fiscal bugetare. Prin natura sa însă, Traian Băsescu este o persoană conflictuală, care se hrăneşte din discordia socială pe care el însuşi o seamănă.

După 4 ani de introducere treptată a măsurilor de austeritate care au lovit pe rând în toate categoriile sociale (medici, profesori, poliţişti, militari, funcţionari, pensionari s.a.m.d.) Traian Băsescu îşi îndreaptă tunurile din nou către amărâţii care aşteaptă cu sufletul la gură o creştere, cât ar fi ea de mică, a veniturilor lunare.

Economia României este stabilă. Datele INS ne arată o creştere a venitului mediu, o creştere considerabilă a industriei şi a agriculturii şi nu în ultimul rând un avans de invidiat al exporturilor nete, care au crescut în ultimele 9 luni cu peste 5%. Cu toate acestea economia nu este o jucărie de plastic de care să tragi pentru amuzament. Echilibrul macroeconomic este încă destul de sensibil ceea ce face ca orice mişcare bruscă, cum sunt cele promovate în aceste două săptămâni de Băsescu, să dăuneze grav sănătăţii … economice.

Ne punem întrebarea, de ce vrea Băsescu să pună stop creşterii economice? Iarna este în prag şi iată că nu ne confruntăm cu nemulţumirea populară faţă de Guvern. Rezultatele economice aşteaptă să se reflecte în buzunarele românilor ceea ce, contrar speranțelor liderului opoziţiei Traian Băsescu, face ca Guvernul şi în special Victor Ponta să se bucure încă de susţinerea electoratului. Sondajele vorbesc de la sine, Victor Ponta este în topul preferinţelor pentru funcţia de preşedinte, deşi nu şi-a anunţat, ba chiar a infirmat vehement posibilitatea unei candidaturi pentru această funcţie. Ne dăm seama de starea de spirit a preşedintelui este puternic influenţată de rata de succes a adversarilor politici, ne dăm seama şi de faptul că preşedintele nu mai are nimic de pierdut, ne dăm seama chiar de faptul că Băsescu nu mai are mult timp la dispoziţie să-şi impună punctul de vedere în politica României dar ceea ce este greu de realizat chiar şi pentru cei mai mari contestatari ai comportamentului prezidenţial este cum poate acesta să sacrifice, prin retrimiterea bugetului în Parlament şi prin refuzul asumării acordului cu FMI, munca depusă de Guvern pentru stabilizarea situaţiei economice.

Analiştii au rectificat în creştere avansul economic al României, de două ori anul acesta dar asta nu înseamnă ca semnalele de neîncredere pe care preşedintele le lansează aproape zilnic nu îşi pun amprenta pe încrederea pe care atât instituţiile financiare cât şi investitorii au în spaţiul economic din România.

Preşedintele calculează greşit faptul că Guvernul va avea de pierdut dacă el va continua politica de sabotare constantă a acțiunilor guvernamentale. Orice acţiune de blocare a demersurilor guvernamentale dă USL-ului ocazia să îşi justifice greşelile. În cazul de faţă, dacă preşedintele ar fi într-adevăr îngrijorat de taxa pe combustibil ar fi putut aştepta până la trimiterea spre promulgare a legii de adoptare a OUG-ului care introduce taxa. Ar fi avut ocazia să se adreseze chiar Parlamentului cu rugămintea sau solicitarea respectuoasă de a nu trece taxa, dar în schimb Băsescu a făcut cu totul altceva: a anunţat public, în repetate rânduri, că va retrimite bugetul în Parlament ştiind perfect că cele 2 acte normative nu au nimic de a face cu fiscalitatea. Efectele economice ale reacţiilor prezidenţiale au început deja să se vadă, încrederea în moneda naţională a scăzut în faţa euro şi cu fiecare bănuţ pe care guvernul îl împrumută de pe pieţele externe, fiecare dintre noi, plăteşte cu 0,16% în plus.

Este dificil de preconizat care sunt efectele economice ale sabotajului lui Băsescu pe termen lung, dar ceea ce este înspăimântător este faptul că Băsescu mai are la dispoziţie aproape un an să agite apele în România, nu în detrimentul adversarilor politici, dar în detrimentul şi pe spinarea tuturor românilor, inclusiv a celor care s-au opus suspendării sale din vară.