Blestemele preoţilor! Nimeni nu scapă de ele

"Să piară copiii lui şi într-un neam să se stingă numele lui", "Să cadă peste ei cărbuni aprinşi; în foc aruncă-i pe ei, în necazuri, pe care să nu le poată răbda", sunt doar două exemple din psalmii de blestem cuprinşi în Vechiul Testament.

Oficial, niciun preot n-are voie să blesteme oameni, pentru această încălcare a dogmei existând chiar pericolul caterisirii. Ierarhii pot blestema doar dracii, dar numai în anumite condiţii: dacă au vechime, dacă sunt curaţi sufleteşte şi dacă au o pregătire specială pentru această misiune. Cu aşa ceva nu e de joacă, spun înaltele feţe bisericeşti.

"Atunci când oamenii au un necaz, o pagubă, sau când sunt supăraţi, caută să se răzbune. Ei apelează la unii preoţi şi le cer să recite împotriva unor semeni ai lor, cărora le doresc răul, nişte slujbe, ca şi moliftele Sfântului Vasile. Sunt blesteme îndreptate împotriva răului sau diavolului, doar că unii oameni îi au în vedere pe alţi oameni care le-au pricinuit un necaz", spune Protopopul Mircea Silaghi, din Timişoara, conform evz.ro.

Anatema

Predarea păcătosului către diavol Anatema este considerată cea mai grea pedeapsă pe care o poate da biserica, scoţând în afara ei adeptul care a păcătuit maxim. "Anatema se dă contra celor ce dispreţuiesc şi atacă adevărurile dogmatice, morale şi de cult (...). Anatema cuprinde blestem, afurisenie şi predare a celui anatemisit pe mâna satanei", scrie CreştinOrtodox.ro.

Preoţi care arună blesteme

În Banat, cel mai celebru caz de preot blestemător este Doru Cristoi, care, conform deciziei Sinodului local a fost trimis în judecata consistoriului eparhial. Pe numele lui, la Mitropolia Banatului au ajuns mai multe reclamaţii provind practici "ne­ortodoxe", mai exact afurisirea unor oameni contracost.  În 2003 slujea din nou, neoficial, la Timişoara, în diverse case puse la dispoziţie de adepţi. Potrivit celor care îl frecventează, Cristoi acceptă ca plată pentru serviciile sale nu numai bani, ci şi produse.

Pentru un psalm de blestem laşi cel puţin 100 de lei, iar dacă duşmanului îi este rău, vii şi mai donezi nişte bani, a povestit o femeie venită la "biserica particulară" a lui Doru Cristoi.

Magie Neagră

Pusul pe toacă, varianta ieftină de blestem. Mulţi credin­cioşi apelează la ceea ce popular e numit "pusul pe toacă". Scrijelesc numele rivalului pe lemnul toacei din biserică, ceea ce e similar în credinţa populară cu aruncarea celui mai cumplit blestem asupra celui nominalizat. "Credinţa populară spune că persoana scrisă pe toacă nu va muri de moarte bună. Este o metodă de răzbunare folosită mai ales în nordul ţării. Oamenii merg pe furiş şi scriu numele duşmanilor pe toaca de la biserică sau mănăstire apoi trăiesc cu convingerea că în momentul în care lemnul respectiv va fi lovit de ciocănele, răul dorit rivalului începe să se împlinească", explică un preot.

Legende din sânul Bisericii

Blestemul lui P.S. Pimen peste părintele Dumitriu-tatăl. Se spune că s-ar fi făcut în decembrie 1989 atunci când părintele Dumitriu a vrut să-l răstoarne pe P.S.Pimen. Atunci, înaltul prelat i-ar fi spus preotului: "Ai să mori ca un câine". Peste câteva luni, preotul Dumitriu a murit într-un accident de maşină: fără lumânare, fără sfânta împărtăşanie.
Despre Preafericitul Teoctist (foto), patriarhul BOR, se spune că, după mai multe dispute cu literatul Ioan Alexandru, în anul 1996, i-ar fi spus atât: "O orândui Dumnezeu aşa cum vrea el". În 1996, Ioan Alexandru a avut un accident în urma căruia a rămas paralizat iar patru ani mai târziu murea într-o clinică din Germania.