Bombă! Alina Gorghiu făcea jocurile în Parlament pentru Mihai Vlasov. Legătura financiară dintre Gorghiu şi Vlasov

Șefa PNL și deputatul PSD au ignorat o decizie a Curții Constituționale care interzicea, încă din 2009, trecerea Registrului Comerțului de la Ministerul Justiției la Camera de Comerț a României. Inițiatorii proiectului de lege prin care Mihai Vlasov urma să pună mâna pe Registrul Comerțului, Alina Gorghiu și Florin Iordache, știau că, încă din 2009, Curtea Constituțională declarase că o astfel de măsură este neconstituțională, scrie EVZ.

În 2013, deputatul PSD Florin Iordache recunoștea că știe de hotărârea Curții Constituționale. „Ştiu că există o decizie a CCR. Nu ar fi prima dată când o propunere nu trece. Am fost mai mulţi colegi, am făcut acest proiect de lege este o opinie. Dacă nu trece nu e nici un capăt de ţară”, a declarat Iordache.

Citeşte şi:  ALINA GORGHIU, explicații în dosarul lui Mihail Vlasov, ca martor

O altă legătură între Alina Gorghiu și Mihai Vlasov este dată de calitatea de arbitru colaborator al liderului PNL la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional.

Președintele Camerei de Comerț este unul dintre supra-arbitrii Curții de Arbitraj, scrie mediafax.ro. Legea de funcționare a Curții de Arbitraj arată că aceasta este în relații de subordonare fată de Camera de Comerț. “Regulamentul de organizare și funcționare a Curții de Arbitraj Comercial Internațional, precum și a colegiului acesteia este aprobat de Colegiul de conducere a Camerei Naționale (Camera de Comerț și Industrie a României – n.r.)”, se arată în legea de funcționare a Curții de Arbitraj. În 2014, Gorghiu a încasat de la Curtea de Arbitraj 28.130 lei, în 2013, 47.900 lei, în 2012, 10.825 lei, iar în 2011 alți 21.457 lei. Și deputatul PSD Florin Iordache a fost arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă CCIR, de unde a încasat, în 2011, 145.686 de lei, în 2012 peste 41.000 de lei, iar în 2013 circa 83.000 de lei. În 2014, Iordache nu mai declară o astfel de sursă de venit.

Potrivit Curții Constituționale, în 33 de state din Europa, Registrul Comerțului se află în subordinea unui minister de cele mai multe ori în subordinea ministerului Justiției.

„De altfel, având în vedere că Registrul Comerţului îndeplineşte un serviciu public de importanţă deosebită în funcţionarea pieţei interne la nivelul Uniunii Europene, majoritatea statelor membre a stabilit organizarea acestei instituții sub control public, în diferite forme. Astfel, în 33 de state, Registrul Comerțului este organizat în subordinea unui minister şi numai în două state ține de camerele de comerţ, însă acestea fie au statut de instituţie publică în cadrul administraţiei publice locale, fie se află sub controlul unui minister”, se menţionează în hotărârea CCR.