Bugetul pentru Sanătate în 2014 – datorii achitate, venituri mai mari și investiții mai multe

Domeniul Sănătății reprezintă, alături de Educație, o prioritate pentru Guvernul USL, o parte importantă a unei strategii de dezvoltare a României pe termen lung. Ce altă explicație ar exista pentru aceste majorări pe care le-au înregistrat fondurile celor două domenii în urma planificării bugetului pentru 2014?

Creșterea fondurilor destinate Sănătății este un obiectiv asumat de premierul Victor Ponta după ce în acest an Guvernul a reușit să repună economia pe un trend ascendent, respectându-și astfel angajementele luate de USL în campania electorală din 2012.

Executivul a alocat în proiectul noului buget al Ministerului Sănătăţii cu 2,5 miliarde de lei mai mult decât în 2013, de la 5,2 miliarde la 7,8, iar Casei Naționale de Asigurări de Sănătate 22,6 miliarde de lei, faţă de 22,5 miliarde lei cât au fost în 2013. Practic, domeniul Sănătatii, conform organizării bugetului pentru 2014, primește aproape 30 de miliarde de lei.

Totodată, Executivul a negociat cu Fondul Monetar Internațional (FMI), pentru anul viitor, o majorare semnificativă a veniturilor pentru medicii rezidenți. Executivul a convenit asupra acestei creșteri atât de necesară tinerilor care doresc să profeseze medicina în Româna în parte pentru a stimula interesul pentru domeniu, dar și pentru a acoperi golului generat de eșecul guvernării PDL prin tăierile salariale.

Prin organizarea bugetului pentru 2014, medicilor și farmaciştilor rezidenţi li s-a transmis un mesaj clar – „sunteți o valoare pentru România!”. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2014, medicii și farmaciștii rezidenți cu un salariu lunar brut mai mic decât 3.000 de lei vor beneficia și de o bursa de rezidențiat în cuantum lunar de circa 670 lei (150 de euro). Această bursă nu va face parte din salariul brut, nu va fi supusă impozitului pe venit și nu va constitui baza de calcul pentru contribuțiile de asigurari sociale de stat, asigurări pentru șomaj, asigurări sociale de sănătate sau pentru accidente de munca și boli profesionale.

Avem în față o viziune axată pe creșterea veniturilor afectate în urma politicii de austeritate din 2010-2011, caraterizată de lipsa finanțării și tăieri salariale, încercându-se astfel îndreptarea greșelilor ce au afectat nivelul de trai din România.

Așadar, ne amintim că bugetul alocat de Guvern Ministerului Sănătații în anul 2013 a avut două componente: 5,2 miliarde de lei pentru cheltuieli curente și, separat, 3,5 miliarde de lei, alocaţi pentru plata arieratelor. Anul trecut, România, ca stat membru UE, a trebuit să se încadreze în prevederile directivei europene 2011/7/UE, potrivit căreia statele trebuie să-şi plătescă facturile într-un interval de maxim 60 zile. Ca atare, Guvernul USL a plătit facturile spitalelor la medicamente, unde au existat și restanțe de peste 300 zile, lăsate de fosta guvernare. Din păcate, Cabinetul Ponta a fost nevoit să plătească atât facturile curente, cât și facturile moştenite din trecut.

Bugetul în domeniul sănătăţii pe 2014 a fost construit astfel încât să răspundă tuturor priorităţilor stringente din sistemul sanitar, altele decât datoriile, prin creşterea sumelor pentru investiţii, dotarea cu aparatură medicală a unităţilor sanitare, precum și reparaţiile necesare.

Totodată, Executivul român facilitează accesul tinerilor pe piața muncii prin încurajarea acestora să-și continue studiile superioare cu integrarea în sistemul sanitar românesc. Universitațile de medicină și farmacie au organizat zilele trecute, în șase centre universitare din ţară, un concursul naţional de intrare în rezidenţiat pe loc şi pe post în domeniile medicină, medicină dentară şi farmacie. In acest context, Guvernul Ponta s-a implicat în reducerea cuantumului taxei de rezidenţiat, reducând valoarea taxei de susţinere a examenului de rezidenţiat de la 500 de lei la 360 de lei.

Prin măsurile implementate de guvernul Ponta se arată că Sănătatea este o prioritate în 2014, stategia bugetară pentru anul viitor asigurând o finanțare ce pune bazele reconstrucției unui sistem de sanătate modern și echitabil, în care fondurile să fie alocate celor 461 de spitale aflate în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate.

Facând radiografia sumei alocate sănătății, Guvernul USL s-a dovedit capabil atât în gestionarea restanțelor lăsate în urmă de eșecul guvernării democrat-liberalilor, cât și în implementarea noului buget ce vizeaza creșteri semnificative de venituri și de investiții în sistemul sanitar.