Câmpeanu: România este dată ca exemplu în toate țările din UE

'Nu se poate vorbi la un moment dat despre o sumă oarecare, pentru că fiecare an se închide cu un sold, cu un debit rămas de recuperat. Pe parcursul anului, se descoperă o serie de alte debite care se recuperează și, la sfârșitul anului, rămâi din nou cu un sold care rămâne de recuperat în perioada următoare. Cifra de 38% care a fost scrisă în raport (al Curții de Conturi — n. r.) este la data încheierii procesului verbal, care a fost la mijlocul anului 2013. Până la sfârșitul anului, probabil că banii au fost recuperați. Vreau să vă spun că această cifră reprezintă 0,3% din sumele plătite și noi suntem dați ca exemplu în toate țările din UE pentru siguranța sistemului. Chiar în luna mai, cred, o să mergem în Croația, să prezentăm sistemul și modul în care noi am ajuns la această cifră atât de bună. În general, se acceptă un procent între 3 și 5% de erori în sistem', a explicat Mariana Câmpeanu, la un post de televiziune.

Aceasta a precizat că, la sfârșitul anului 2011, nu au existat decât în jur de opt milioane lei datorii pentru că până în 2012 nu s-a făcut niciodată o încrucișare de baze de date pentru a vedea dacă oamenii declară corect sau nu.

'Începând cu iulie 2012, am început să încheiem protocoale cu ANAF, cu Casa de Pensii, cu Agenția de Șomaj, astfel încât, prin încrucișarea de date, să-i descoperim pe cei care au accesat ajutoare sociale și nu aveau dreptul. Vă spun că, pe parcursul anului 2012, s-au constatat debite de 105 milioane de lei și s-au recuperat peste 93 de milioane de lei, deci mult mai mult decât a rămas și a constatat Curtea de Conturi în momentul controlului. Este un proces care se desfășoară continuu', a mai spus ministrul Muncii.

În legătură cu 'Auditul fundamentării necesarului de resurse și de acordare a unor beneficii de asistență socială', realizat de Curtea de Conturi, Ministerul Muncii precizează, printr-un comunicat postat pe site-ul propriu, că prin întreaga sa activitate, instituția are în vedere toți cei 20,2 milioane cetățeni, 'de la naștere și pe întreg parcursul vieții'.

'Anual, MMFPSPV, prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), gestionează aproximativ două miliarde de euro pentru un volum mediu de șapte milioane de plăți lunare. O atenție deosebită este acordată acestor plăți de beneficii de asistență socială, volumul mare al sumelor rulate, dar și al plăților efectuate impunând măsuri de verificare. Dacă obiectivul principal al beneficiilor este acela de a sprijini cetățenii pentru asigurarea participării acestora la viața economică și socială, dublul obiectiv asumat prin reforma sistemului de asistență socială este acela de focalizare a sprijinului către cei aflați în nevoie reală și, respectiv, de reducere a erorilor și fraudei, inclusiv printr-o finanțare a sistemului în condiții de eficiență, eficacitate și, de ce nu, economicitate', se spune în comunicat.

ANPIS este instituția subordonată MMFPSPV care are ca atribuții principale, pe de o parte, stabilirea drepturilor și efectuarea plăților, iar pe de altă parte, prin componenta de inspecție socială, controlul și verificarea modului în care sunt stabilite și respectate drepturile de asistență socială.

Din anul 2009, la nivelul ANPIS funcționează programul informatic SAFIR care asigură prelucrarea datelor și a informațiilor cuprinse în cererile și documentele justificative depuse de solicitanți (potențiali beneficiari).

'Trebuie să facem precizarea că pentru trei dintre beneficiile de asistență socială — ajutor social, alocație pentru susținerea familiei și ajutor pentru încălzire — drepturile sunt stabilite de către primari, aceștia, prin aparatul de specialitate, având și obligația verificării celor înscrise de cetățeni în cererile de acordare a drepturilor. Ținând cont de categoria de beneficiari, riscul apariției unor date eronate sau a unor omisiuni în cele declarate este relativ crescut. De asemenea, filtrul de verificare constituit de administrația publică locală, dat fiind și personalul insuficient de la acest nivel și imposibilitatea accesării și a altor baze de date, poate avea unele deficiențe', mai precizează reprezentanții MMSFPV.

Potrivit acestora, auditul Curții de Conturi a României a relevat existența acestor deficiențe, dar și eforturile depuse de MMFPSPV și ANPIS în luarea de măsuri pentru diminuarea erorilor și fraudei.

'Cele șase milioane de euro determinate de Curtea de Conturi ca fiind plătite necuvenit reprezintă doar 0,3% din totalul sumelor plătite. Dacă ne gândim că eroarea statistică acceptabilă într-un sistem este de 3-5%, un procent de 0,3% este nesemnificativ, ceea ce denotă eforturile noastre în stabilirea cât mai corectă a drepturilor. Pe categorii de beneficii, aceste sume necuvenite, raportate la total plăți efectuate, sunt de 3% pentru ajutorul social și alocația pentru susținerea familiei, de 0,07% pentru alocația de stat pentru copii și de 0,3% pentru indemnizația de creștere a copilului', mai arată comunicatul.

De asemenea, reprezentanții Ministerului Muncii semnalează că, din informațiile pe care le au, nu există sisteme de beneficii, la nivel mondial, în care să nu fie înregistrate erori sau fraude. Sunt sisteme în care, deliberat, pentru o perioadă scurtă de timp (maximum trei luni), drepturile se acordă doar pe baza declarațiilor beneficiarilor, urmând ca în această perioadă să fie realizate verificări ale datelor beneficiarilor, fără a fi considerat un drept necuvenit dacă verificările atestă că beneficiarul nu îndeplinea condițiile de eligibilitate