STUDIU SOCIOLOGIC: Românii doresc ca statul să aloce mai multe resurse pentru POLITICILE SOCIALE
Românii doresc ca statul să aibă un rol mai activ în redistribuirea resurselor către cei care au nevoi mai mari, în managementul riscurilor sociale şi în sporirea incluziunii sociale, relevă o anchetă sociologică a ICCV a Institutului pentru Cercetarea Calităţii Vieţii al Academiei Române, transmisă miercuri AGERPRES
În opinia publică românească, există o susţinere puternică (78-90% acord total sau acord) pentru politici sociale care să asigure: locuri de muncă (pentru fiecare), un nivel de trai decent pentru şomeri şi un venit minim garantat pentru cei nevoiaşi, precum şi reducerea inegalităţilor economice, relevă studiul.
Ceva mai mult de jumătate dintre români (52,8% acord total şi acord) cred că statul ar trebui să cheltuiască mai puţin cu ajutoarele sociale, cei mai mulţi considerând că statul 'este cel mai prost administrator' (77,4% acord total şi acord) şi 'creează mai multe probleme decât rezolvă' (84,2% acord total şi acord).
Există un curent majoritar în opinia publică favorabil menţinerii sistemelor de asigurări sociale în întregime în sistemul public: 62% în cazul asigurărilor pentru şomaj, 57% pentru sistemul de pensii şi 55% pentru sistemul de sănătate.
Potrivit sursei citate, segmente minoritare semnificative ale populaţiei susţin un sistem mixt de asigurări sociale, în principal public, secundar privat (între 18-23%) sau în principal privat, secundar public (11-12%)., numai 8-9% fiind pentru privatizarea integrală a sistemelor de asigurări sociale.
Un consens social se evidenţiază în evaluarea critică a cheltuielilor publice sociale (70-90%) în mai multe domenii, segmente largi ale opiniei publice considerând că statul cheltuieşte prea puţin cu sănătatea (89%), sistemul de pensii (83%), sistemul de învăţământ (83%), construcţia de locuinţe (82,5%), asistenţa socială (75%) şi asigurările pentru şomaj (69,5%).
Aproape 89% dintre români cred că statul cheltuieşte prea puţin pentru spitale, categorie urmată de programele de prevenţie a bolilor (87%), medicamentele compensate (87%), şi de programele de vaccinare a populaţiei (76%).
Pentru salariile medicilor şi personalului medical, 72% dintre cetăţeni cred că statul cheltuieşte prea puţin, 18% cam cât trebuie şi 9,5% prea mult, relevă ancheta sociologică a ICCV.
În privinţa medicilor de familie, 61% dintre români cred că statul cheltuieşte prea puţin, 25% cam cât trebuie şi 13% prea mult.
Creşele şi grădiniţele sunt percepute ca fiind cele mai slab finanţate din învăţământ.
Dintre componentele sistemului de învăţământ, cei mai mulţi dintre români cred că statul cheltuieşte prea puţin cu creşele şi grădiniţele (77-78%), iar circa 20% cam cât trebuie.
În privinţa şcolilor generale şi liceelor, 76,5% dintre cetăţeni cred că statul cheltuieşte prea puţin, iar 21% cam cât trebuie. Pentru salariile profesorilor, aproape 76% dintre români cred că se cheltuieşte prea puţin, aproximativ 18% cam cât trebuie şi circa 7% prea mult.
Suportul pentru cheltuielile aferente universităţilor şi facultăţilor de stat este cel mai redus: 66% dintre cetăţeni cred că se cheltuieşte prea puţin, 28% cam cât trebuie şi 5,5% prea mult.
Dintre diferitele prestaţii şi servicii de asistenţă socială, românii cred că statul cheltuieşte prea puţin cu alocaţiile pentru copii (90%), centrele pentru bolnavii neuropsihici (88%) şi centrele de plasament pentru copii abandonaţi (87%).
La polul opus, doar 66% dintre cetăţeni cred că statul cheltuieşte prea puţin cu ajutoarele sociale (venitul minim garantat).
Datele prezentate provin dintr-o anchetă sociologică pe bază de chestionar realizată anul trecut de Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) al Academiei Române, pe un eşantion probabilist, multi-stadial, stratificat, cu un volum de 1.227 de subiecţi, reprezentativ pentru populaţia adultă a României.
Interviurile au fost realizate faţă în faţă, la domiciliul subiecţilor.
La un grad de încredere de 95%, marja de eroare la nivelul întregului eşantion este de +/- 2,8%.
Ancheta sociologică este o componentă a proiectului Activ - Incluziv - Eficient, derulat de un consorţiu format din ICCV, Asociaţia Catalactica, Holt România şi Agenţia de Dezvoltare Comunitară 'Împreună', finanţat de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNCS), conform Agerpres.