Care sunt cele mai importante schimbări propuse în forma finală a Codului Fiscal

Finalizarea de către Guvern a documentului și trimiterea acestuia către Parlament pentru dezbateri marchează tranziția de la o etapa inițială a dezbaterilor de principiu spre cea a consultărilor extinse, avalanșei de propuneri de modificare și a negocierilor politice.

În timpul în care codurile s-au aflat în dezbatere publică, la Ministerul Finanțelor Publice au ajuns peste 1.000 de propuneri constând în modificări și completări. 75% dintre modificările fiscale au fost făcute pe baza opiniilor reprezentanților mediului de afaceri, ceea ce demonstrează interesul și inițiativa companiilor și antreprenorilor de a construi un climat de relaxare fiscală care poate întări avantajele competitive ale României față de alte economii din UE.

Citeşte şi: Guvernul aprobă Codul Fiscal

Printre cele mai importante schimbări care apar în forma finală a noului Cod fiscal se numără:

• Reducerea TVA este una dintre cele mai mari promisiuni de campania USL din 2012, care pare că va fi respectată de guvernul Ponta. Scăderea TVA are scopul de a susține economia și veniturile clasei de mijloc. Cota generală va ajunge la 20% de la 1 ianuarie 2016 și la 18% de la 1 ianuarie 2018, iar TVA va fi de 9% pentru produsele alimentare și evenimentele sportive, de la 1 ianuarie 2016.
• Reducerea fiscalității pentru microîntreprinderile active și eliminarea impozitului pe dividende, începând cu 1 ianuarie 2016.
• Scăderea accizei la mai multe produse, inclusiv benzina și motorina.
• Reducerea cotei contribuțiilor de asigurări sociale de stat din 2018 - la angajat de la 10,5% la 7,5%, iar la angajator, de la 15,8% la 13,5%.
• Scăderea cotei unice la 14% de la 1 ianuarie 2019, atât pentru impozitul pe venit, cât și pentru impozitul pe profit;
• Eliminarea impozitului pe construcții speciale începând cu 1 ianuarie 2016;
• Neimpozitarea totală a cheltuielilor efectuate de angajatori pentru pregătirea profesionala și perfecționarea angajaților.

Un avantaj special  va fi pentru zona veniturilor mici. Creșterea plafonului neimpozabil pentru pensii de la 1000 lei cu câte 50 lei în fiecare an fiscal până la 1200 lei lunar va însemna o îmbunătățire a nivelului de trai pentru pensionari. Iar pentru cei cu venituri reduse din salarii (de pana la 1.000 lei/lună brut) a fost majorat nivelul deducerilor personale acordate în funcție de numărul persoanelor aflate în întreținere (de la un maxim de 650 lei/lună la 800 lei/lună).

Gospodăriile cele mai sărace, formate din 37% din totalul populației, vor beneficia foarte mult de relaxarea fiscală, deoarece ponderea alimentelor în coșul de consum este mai mare, iar aici regăsim marea majoritatea salariaților cu venituri mici. În acest sens este estimată o reducere a prețurilor de până la 10% la alimente și de până la 5% la toate produsele în general.

Creșterea corespunzătoare a puterii de cumpărare este de 5-8% pentru cei cu venituri medii/mari, 10-12% pentru pensionari și 20% pentru salariații cu venituri mici. Exemplificând pentru 2016, ar rezulta:

• O economie lunară de cheltuieli de circa 58 lei / persoană pentru o familie cu 2 salariați plus 2 copii - adică o economie totală de 232 ron/lună. Un total de 2.800 RON pe întregul an.
• O economie lunară de cheltuieli medie de circa 25 lei / persoana pentru o familie cu 2 agricultori plus 2 copii, însemnând o economie de 100 ron/lună și 1.200 RON în 2016.
• O economie lunară de cheltuieli medie de circa 46 lei/persoană pentru o familie cu 2 pensionari - o economie de 92 RON/luna, așadar 1.104 RON în 2016.

Citeşte şi: Victor Ponta: TVA ar putea fi redus din aprilie

Ținând cont de toate aceste avantaje, ajungem la concluzia că este important în acest moment ca Opoziția reprezentată de PNL să renunțe la atitudinea nerațională și anti-dialog și să vină cu propuneri constructive față de noile Coduri, recunoscând faptul că acestea au un impact pozitiv pentru populație și sunt apreciate de mediul de afaceri. Proiectul de relaxare fiscală este unul avantajos pentru românii din clasa de mijloc, dar și pentru companii, iar dacă vrem ca România să fie țara UE cu cea mai redusă fiscalitate în câțiva ani, un centru investițional important, atunci adoptarea noului Cod fiscal este o datorie morală.