CCR discută sesizarea premierului privind conflictul referitor la reprezentarea la Consiliul European

Primul-ministru a sesizat, în 24 iunie, Curtea pentru a constata existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi preşedinte, generat de acţiunile concrete ale şefului statului prin care îşi arogă atribuţii şi competenţe care, potrivit Constituţiei, aparţin Executivului.

Şefului Guvernului cerea CCR să stabilească faptul că preşedintele României trebuie să delege premierului atribuţia de reprezentare a României la reuniunea Consiliului European din 26 iunie.

Ponta afirmă în sesizare că nu contestă dreptul preşedintelui de a reprezenta statul român la reuniunile Consiliului European, ci doar modul discreţionar, arbitrar în care acesta a ales să colaboreze cu Parlamentul şi Guvernul - chemat prin Constituţie să garanteze obligaţiile rezultate din actul aderării.

"Având în vedere că agenda Consiliului European va fi axată pentru perioada 2014 -2019 pe creştere economică, competitivitate, crearea de locuri de muncă (Semestrul european, energie şi schimbări climatice) şi pe definirea unor linii strategice pe aria de libertate, securitate şi justiţie, am solicitat preşedintelui României, în data de 16 iunie a.c, oficial şi public, să-mi delege atribuţia de reprezentare a statului român, prin adresa înregistrată la Cabinetul Primului - Ministru sub nr. 5/3455 din 16 iunie 2014. Preşedintele nu a delegat primului - ministru atribuţia de reprezentare a statului român la Consiliu, deşi subiectele de pe ordinea de zi ţin în totalitate de atribuţiile constituţionale ale Guvernului. Mai mult decât atât, preşedintele nu a solicitat elemente de mandat pentru participarea sa la reuniunea Consiliului European, demers în opinia mea necesar, având in vedere subiectele de pe agenda de lucru', susţine premierul în sesizare.

Potrivit documentului, nici Guvernul şi nici Parlamentul nu au fost informate şi nici consultate asupra poziţiei pe care preşedintele o va susţine la reuniunea Consiliului European.

'Acest lucru face parte din principiul cooperării dintre autorităţile statului, al loialităţii acestei cooperări şi era absolut necesar să fi fost făcut pentru a se stabili poziţia României. Or, în acest caz toate cele trei autorităţi publice au atribuţii şi răspunderi concrete, numai ele împreună reprezentând suveranitatea poporului', se mai spune în sesizare.

Ponta subliniază că este un conflict juridic întrucât vizează determinarea rolului pe care îl au preşedintele şi Guvernul în definirea şi orientarea poziţiei statului român ca membru al Uniunii Europene.

El invocă jurisprudenţa constantă a CCR care a stabilit că un conflict juridic de natură constituţională între autorităţi presupune acte sau acţiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe îşi arogă puteri, atribuţii sau competenţe, care potrivit Constituţiei, aparţin altora, precum şi o prevedere din Tratatul privind Uniunea Europeană: 'statele membre sunt reprezentate în Consiliul European de şefii lor de stat sau de guvern şi în Consiliu de guvernele lor care, la rândul lor, răspund în mod democratic, fie în faţa parlamentelor naţionale, fie in fata cetăţenilor lor'.

'Prevederea din Tratatul Uniunii Europene este alternativă şi impune ca fiecare stat membru, prin raportare la prevederile constituţionale proprii, să stabilească autoritatea publică care participă la Consiliul Europei, şeful statului sau primul-ministru, astfel încât reprezentarea să fie girată cu cel mai înalt grad de legitimitate. (...) Din totalul celor 28 de state membre ale Uniunii Europene, un număr de 26 sunt reprezentate la reuniunile Consiliului European la nivel de prim-ministru', mai arată premierul.

Şeful Executivului subliniază că art. 80 din Constituţie prevede faptul că preşedintele reprezintă statul român, dar nu prevede că este reprezentantul statului român, în sens exclusiv, România putând fi reprezentată şi de alte autorităţi publice în funcţie de atribuţiile legale ale acestuia.