CCR: Modificările referitoare la instituția prefectului, neconstituționale

CCR a dezbătut miercuri, în cadrul controlului anterior promulgării, obiecția de neconstituționalitate formulată de președintele României referitoare la Legea privind completarea unor prevederi ale Legii administrației publice locale 215/ 2001, precum și a unor prevederi ale Legii 340/ 2004 privind prefectul și instituția prefectului.

În urma deliberărilor, judecătorii, cu unanimitate de voturi, au admis obiecția și au constatat că dispozițiile criticate sunt neconstituționale.

"Curtea a reținut că, deși legea cuprinde prevederi care țin de competența decizională a Camerei Deputaților, Senatul este Camera care a adoptat legea criticată, în calitate de Cameră decizională. Potrivit procedurilor parlamentare privind legiferarea, legea trebuia întoarsă la prima Cameră sesizată — Camera Deputaților, pentru a decide definitiv, ceea ce nu s-a întâmplat. În consecință, Curtea a stabilit că procesul legislativ care a condus la adoptarea legii analizate nu a ținut cont de criteriile de partajare a competențelor celor două Camere ale Parlamentului și nici de modalitatea de soluționare a conflictelor de competențe dintre acestea, contrar art.61 și art.75 alin. (1) și (5) coroborate cu cele ale art.123 alin. (3) din Constituție", se arată într-un comunicat al CCR transmis miercuri AGERPRRES.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului și prim-ministrului.

În sesizarea transmisă de Iohannis în 16 octombrie se arăta că modificările legislative stabilesc că prefectul verifică legalitatea actelor președintelui consiliului județean, dar și măsurile întreprinse în baza delegării cu privire la atribuțiile primarului și ale șefului CJ, în calitatea lor de reprezentanți ai statului la nivelul unității administrativ-teritoriale.

Președintele Klaus Iohannis a apreciat că legea încalcă normele constituționale referitoare la competența legislativă a Camerelor Parlamentului în procedura de legiferare. Astfel, Senatul ar fi trebuit să fie Cameră decizională pentru unele prevederi, iar pentru altele — Camera Deputaților.

"Birourile permanente ale celor două Camere au hotărât ca prima Cameră sesizată să fie Camera Deputaților. Luând în dezbatere propunerea legislativă, Camera Deputaților, în ședința din data de 03.06.2015, a respins în integralitate această inițiativă legislativă care, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (3) din Constituție, a fost transmisă Senatului. În urma dezbaterilor din cadrul comisiilor permanente și din plen, Senatul, în ședința din data de 21.09.2015, a hotărât adoptarea cu unele modificări a acestei legi și transmiterea ei spre promulgare președintelui României", preciza Administrația Prezidențială.

Întoarcerea legii la Camera Deputaților, cu privire la articolul II, se impunea cu atât mai mult cu cât acest for respinsese această inițiativă legislativă, sublinia șeful statului.

Un alt aspect sesizat de președinte se referă la faptul că, prin legea trimisă la promulgare, legiuitorul a instituit aceeași normă în două acte normative distincte, respectiv Legea nr. 215/2001 și Legea nr. 340/2004. În plus, cele două norme instituite prin legea dedusă controlului de constituționalitate reiau o normă deja existentă, dintr-o altă lege distinctă.