Ce a pierdut PNL prin intrarea în USL. Poate doar rolul de partid mic

Votul pe care Delegaţia Permanentă a Partidului Naţional Liberal l-a dat marţi seară a fost o reconfirmare a dorinţei preşedintelui partidului de a părăsi USL-ul, scop din ce în ce mai evident dacă avem în vedere declaraţiile lui Antonescu din ultimele zile.

De mai bine de două săptămâni, Crin Antonescu şi-a accentuat mesajul anti-PSD, utilizând atacuri explicite îndreptate împotriva partenerilor de coaliţie. Dacă la începutul crizei Antonescu dădea lecţii despre ce înseamnă să fii liberal, momentul de rupere a avut loc miercurea trecută, când, prin ultimatumul transmis partenerilor de alianţă, liderul liberal ne-a demonstrat că în realitate doreşte să intre în opoziţie.

De atunci, discursul lui Crin Antonescu a devenit mult mai explicit şi mai radical, vorbindu-se pe faţă de plecarea de la putere a PNL-ului şi de modul în care partenerii din PSD le-ar fi greşit liberalilor. Faptul că aceste două linii de mesaj sunt transmise de toţi liderii liberali nu face decât să demonstreze că vorbim despre o strategie concentrată, menită să ducă tensiunile din USL la maxim.

În acest registru conflictual se înscrie şi ultima declaraţie a lui Crin Antonescu, făcută luni la Viena, în care liderul liberal contempla perspectiva ruperii USL. Astfel, liderul PNL a ţinut să precizeze următoarele: „Dacă noi ieşim de la guvernare, nu se creează o criză politică, există formule de majoritate, se vor face. Parerea mea de rău este că acest proiect foarte costisitor pe noi, cel puţin pe liberali, ne-a costat foarte mult, că nimeni nu a luat de guler PSD să-l întrebe de ce v-aţi aliat cu liberalii”. De asemenea, Crin Antonescu a ţinut să discute şi despre relaţia dintre PNL şi PSD după ajungerea la putere, preşedintele liberal adăugând că „PSD a avut o viaţă foarte comodă la guvernare cu noi, în care noi am făcut multe concesii în ideea că este un partid mai mare, are instincte mai puternice, am cautat sa ne înţelegem partenerul, nu s-a putut".

Așadar, conform lui Crin Antonescu, PNL-ul nu a avut decât de pierdut de pe urma constituirii USL-ului. Acest bilanţ aparent negativ poate reprezenta, pe lângă discuţia despre remanierea guvernamentală, un pretext pentru o viitoare decizie a liberalilor. Dacă analizăm însă ce a obţinut de-a lungul timpului PNL-ul în urma intrării în USL, vedem că argumentul prezentat de Crin Antonescu nu are nicio validitate.

Un prim avantaj pe care liberalii l-au câştigat ca urmare a apartenenţei lor la USL îl constituie numărul de mandate pe care PNL-ul l-a obţinut în urma alegerilor parlamentare desfăşurate în decembrie 2012. Dacă în legislatura 2008-2012, liberalii au avut în total 93 de parlamentari, dintre care 65 de deputaţi şi 28 de senatori, în urma alegerilor de acum un an şi trei luni, PNL-ul se poate lăuda cu un total de 150 de parlamentari, adică 100 de deputaţi şi 50 de senatori. O creştere procentuală de 61,29% în ceea ce priveşte numărul de aleşi trimişi de partid în Parlament a reprezentat un câştig semnificativ pentru PNL, care a devenit din al treilea partid ca prezenţă în legislativ al doilea.

O situaţie asemănătoare întâlnim şi în ceea ce priveşte posturile din administraţia locală, PNL-ul, ca parte a USL, îmbunătăţindu-şi numărul de preşedinţi judeţeni cu 160%. Dacă în alegerile locale desfăşurate în 2008, liberalii nu câştigaseră decât conducerea a cinci consilii judeţene, din 2012 PNL are treiseprezece asemenea funcţii. În plus, numărul primarilor PNL a crescut între 2008 şi 2012 de la 722 la 812, adică cu 12,46%.

În termeni relativi, toate aceste cifre arată cum în urma sistemului de candidaturi comune stabilit la formarea USL, Partidul Naţional Liberal a devenit, din punctul de vedere al numărului total de aleşi, din al treilea partid ca mărime din România, al doilea. Astfel, argumentul invocat de Crin Antonescu în legătură pierderile PNL-ul ca urmare a intrării în USL devine superfluu şi cât se poate de ipocrit.

La formarea USL, partidul condus de Crin Antonescu a beneficiat cel mai tare de principiul parităţii între aliaţi în ceea ce priveşte desemnarea candidaţilor pentru alegerile locale şi parlamentare. Această paritate nu exista din punct de vedere obiectiv în ceea ce priveşte capacitatea organizatorică a PSD şi PNL, social-democraţii având un aparat de partid mai bine dezvoltat decât cel al liberalilor. Atât în alegerile locale cât şi în alegerile parlamentare din 2012, membrii PSD au muncit şi pentru candidaţii PNL, care în anumite localităţi sau colegii parlamentare nu ar fi avut şanse reale de câştig dacă ar fi candidat singuri. În schimb, beneficiile le-au cules liberalii, partidul lor devenind mai puternic pe parcurs.

USL-ul a pornit la drum cu două obiective principale, Uniunea dorind atât înlăturarea de la putere a preşedintelui Traian Băsescu şi a acoliţilor săi, cât şi reformarea amplă a statului român. Însă, încă de la formarea alianţei, liberalii au fost interesaţi de posturi şi de putere, lucruri pe care de altfel le-au şi obţinut. Va fi interesant de văzut cum se va comporta PNL-ul în alegerile europarlamentare şi ce scor va obţine Crin Antonescu în alegerile prezidenţiale, din moment ce liberalii vor trebui să dovedească singuri ce pot realiza în politica autohtonă. Doar de acum în colo se va vedea ce a avut de câştigat şi de pierdut partidul condus de Crin Antonescu ca urmare a participării în Uniunea Social Liberală.