Ce avantaje au elevii care urmează şcolile profesionale

Elevii care vor urma cursurile acestei forme de învăţământ vor avea mai multe avantaje, dintre acestea amintim atestatul de calificare profesională recunoscut în statele Uniunii Europene, dar şi susţinerea financiară sub formă de bursă lunară din partea statului şi stimulente financiare din partea partenerului de practică.

Învăţământul profesional cu durata de 3 ani este organizat, după clasa a VIII-a, ca învăţământ cu frecvenţă la zi, la această formă de învăţământ putând opta şi elevii din învăţământul special care finalizează învăţământul secundar inferior, potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB). Aşadar, la învăţământul profesional se pot înscrie absolvenţii de gimnaziu promoţia 2014, precum şi cei din seriile anterioare, „care nu împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului şcolar 2014-2015“.

200 de lei lunar pentru elevii admişi

În unele state ale Uniunii Europene, precum Austria sau Germania, învăţământul profesional este foarte bine pus la punct, foarte mulţi tineri urmând întâi o specializare într-o şcoală de meserii, iar ulterior înscriindu-se la cursuri liceale şi universitare. De altfel, pentru următorii zece ani, instituţiile europene susţin puternic, prin intermediul politicilor sociale, educaţia profesională. Se urmăreşte în acest mod combaterea şomajului în rândul tinerilor care, la ora actuală, atinge cote alarmante în toată Europa.

Şi elevii români vor avea parte de avantaje dacă urmează cursurile învăţământului profesional de 3 ani, cel mai important avantaj fiind diploma (atestatul de certificare profesională) care este recunoscută atât în ţară, cât şi în Uniunea Europeană. Iar asta duce la găsirea mai uşor a unui loc de muncă remunerat conform calificării.

Un alt beneficiu al parcurgerii acestei forme de învăţământ este susţinerea financiară de 200 lei/lună pe care o primesc toţi elevii admişi, prin programul „Bursa profesională“, derulat de Ministerul Educaţiei Naţionale. Totodată, elevii pot beneficia şi de alte forme de sprijin acordate de partenerul de practică, conform contractului de practică semnat de unităţile de învăţământ împreună cu agenţii economici.

Pregătirea practică este organizată atât în şcoală, cât şi la angajator, iar programul de pregătire este stabilit de şcoală împreună cu angajatorii. „În primul an, pregătirea practică realizată în atelierele şcolii şi la agentul economic reprezintă aproximativ 20% din timpul total alocat programului, în al doilea an, aproximativ 60%, iar în anul al treilea, aproximativ 72% din timp este alocat pregătirii practice“, precizează MEN.

Pentru anul şcolar 2014-2015, admiterea elevilor în învăţământul profesional de 3 ani se realizează în trei etape, înscrierile pentru prima sesiune desfăşurându-se în perioada 26-27 mai. „Înscrierea candidaţilor în vederea admiterii se face la unitatea de învăţământ care are ofertă educaţională pentru învăţământul profesional cu durata de 3 ani, pe baza opţiunilor candidatului pentru una sau mai multe calificări profesionale existente în oferta şcolii“, precizează ISMB. În calculul mediei de admitere, media generală de absolvire a claselor V-VIII va avea o pondere de 25%, în timp ce media notelor la evaluarea naţională va conta într-o proporţie de 75%.

Dacă numărul candidaţilor va fi mai mare decât numărul locurilor disponibile, elevii vor susţine o probă suplimentară stabilită de unitatea şcolară.

Dacă rămân locuri neocupate, se vor mai organiza alte două sesiuni de înscriere, pe 27-28 iulie şi 1-2 septembrie. Potrivit ISMB, până la data de 21 mai, fiecare unitate de învăţământ care şcolarizează elevi în clasa a VIII-a va desfăşura activităţi de orientare şi consiliere cu elevii, „cu accent pe conştientizarea cerinţelor pieţei muncii şi a oportunităţilor pentru carieră şi de continuare a pregătirii prin învăţământul profesional cu durata de 3 ani“.

Ofertele educaţionale pot fi consultate la unităţile de învăţământ cu profil tehnic şi profesional (colegiile şi liceele tehnice, grupurile şcolare), dar şi pe internet, pe site-urile inspectoratelor şcolare judeţene.